Viață&co / Fotbal
FC ROMÂNIA
Oana Țenter
O echipă de fotbal din divizia a opta aduce împreună de 13 ani români imigranți și englezi pro-Brexit.
O echipă de fotbal din divizia a opta aduce împreună de 13 ani români imigranți și englezi pro-Brexit.
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Astăzi începe campionatul mondial din Rusia. Cu ocazia asta, am găsit un Socrate(s) care s-a luptat, și pe teren, și în afara lui, cu dictatura din Brazilia.
Am fost în Ferentari de 1 iunie, la fotbal cu băieți și fete, să văd dacă balonul e la fel de rotund și pentru copiii din ghetou.
„O frescă succintă a unei societăţi şi a unei generaţii în derivă care caută să se salveze, caută un loc de refugiu şi sens”, scrie Vasile Ernu despre romanul de debut al lui Dinu Guţu.
Am stat de vorbă cu Cătălin Farcaș, regizorul documentarului „Frăția”, despre echipa românească de fotbal în care toți jucătorii sunt egali.
Găina cenușăreasă era, până ieri, Albania. Începând de aseară, i-a cedat locul pe cea mai joasă treaptă din coteț echipei lui Tata Puiu.
A tăbărî înseamnă, în limba română, atât a se repezi, a da asaltul, cât și a cantona, adică a pune tabăra, a poposi.
Cronica unui meci în care România lui Père Poulet a reușit să facă „o impresie plăcută”.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Actorul Andrei Șerban citește din însemnările unor călători străini care au fost prin părțile astea de lume acum un secol sau două. Ce s-a schimbat și ce am păstrat de atunci?