Cultura Hip Hop ia naștere în SUA anilor ‚’70, în cartierul Bronx din New York. Inițial, muzica rap s-a născut din dorința unor artiști de a face viața mai frumoasă comunităților sărace de afro-americani, prin faimoasele Block Parties, unde se făceau rime pe loc, DJ-ii puneau muzică modificată de ei, iar tinerii dansau, toate acestea desfăşurându-se în stradă, printre blocuri. Abia în anii ’80, Hip Hop-ul american capătă valențe socio-politice, muzica rap devenind un mijloc de exprimare pentru cei marginalizați, folosit împotriva autorităților indiferente și a discriminării rasiale.

În România, prinde rădăcini la puțină vreme după Revoluție, mai exact în anul 1993, când apar primele încercări de muzică rap, iar în 1995 apar deja primele albume. Desigur, la origini, rapul autohton îl imită pe cel din State, însă formații precum B.U.G. Mafia sau R.A.C.L.A. reușesc să adapteze cultura americană la neajunsurile unei Românii postdecembriste aflată într-o degringoladă socio-politică.

A.F.R.O.N.T. cuprinde esența acestei culturi care a deranjat autorităţile române pe parcursul a trei decenii, luând partea claselor marginalizate și taxând demersuri politice care au afectat omul de rând. Expoziția aduce în discuție aspecte sensibile de natură socială şi politică pe care cultura Hip Hop le-a tratat, de-a lungul a trei decenii, prin subgenurile sale muzicale cu cea mai mare priză la publicul din România; gagsta rap și conscious rap. 

Gangsta rapul  este adoptat și, totodată, adaptat neajunsurilor care măcinau România imediat după Revoluție: sărăcia din cartierele de la periferia Bucureștiului, corupția din Poliție, consumul de droguri, prostituția sau violența domestică, și folosește un limbaj agresiv, adesea obscen. Reprezentanți de seamă sunt formațiile B.U.G. Mafia, La Familia sau Il-Egal, ale căror melodii sunt veritabile cronici ale anilor ’90.

Conscious rapul luptă împotriva discriminării și a cenzurii, militează pentru egalitatea de șanse și o societate mai bună. Rapperii care practică acest subgen sugerează ascultătorului o mai bună cunoaștere de sine, dar și a lumii în care trăim. În viziunea acestora, prin cunoaștere de sine și evoluție spirituală, lumea poate deveni un loc mai bun. Reprezentanţi de seamă sunt formaţiile R.A.C.L.A., Zale, C.T.C. sau Haarp Cord şi MCs precum raku, Omu Gnom sau Phunk B.

Însă cultura Hip Hop nu se rezumă la spiritul contestatar și revoltă, ci și la existența unei estetici complexe care îmbină vizualul, sunetele, mișcarea și cuvântul sub același spirit al improvizației libere sau freestyle. A.F.R.O.N.T. își propune să aducă laolaltă, în premieră pentru România, toate cele 4 elemente definitorii ale culturii Hip Hop, tratate împreună:

I. MC-ing (Rapping), stilul vocal care presupune livrarea de versuri rimate pe un anumit ritm.

II. DJ-ing (Turntablism), parte intrinsecă a muzicii hip hop, în care DJ-ul foloseşte pick-up-uri, mixere şi alte echipamente audio, pentru a manipula și crea sunete noi.

III. Breaking (B-Boy-ing), dansul asociat culturii, prezent la noi din anii ’80, de pe vremea când încă nu puteam vorbi de o cultură Hip Hop românească.

IV. Graffiti-ul, elementul vizual din componența Hip Hop-ului, care acaparează spații de tranzit (gări, stații și mijloace de transport în comun)  și spaţii dezafectate, imediat după ’89. Intervențiile grafferilor devin simboluri ale unui teritoriu revendicat de către o întreagă generație.

Hip Hop-ul este un mod de viață care influențează și modelează orașele noastre contemporane, prin numeroasele sale manifestări artistice, dar și prin mesajele cu puternică încărcătură socio-politică pe care le exprimă. Își reapropriază spații ce devin refugiu pentru tinerii marginalizați și transformă mediul urban într-un ecosistem plin de expresie culturală.

G.P.Volceanov, autorul cărții „Rapul este poezie”