Film / Comedie
Despre morți, numai de bine
Dragoș C. Costache
„Beetlejuice, Beetlejuice” încearcă să reînvie, decenii mai târziu, comedia macabră din tinerețile lui Tim Burton. Iese un film incoerent, imitativ, dar și ilegal de distractiv.
„Beetlejuice, Beetlejuice” încearcă să reînvie, decenii mai târziu, comedia macabră din tinerețile lui Tim Burton. Iese un film incoerent, imitativ, dar și ilegal de distractiv.
O fotografă merge la Târgul de la Negreni, să-i prindă atmosfera, energia, haosul și culorile. Ajunge însă să se întrebe: cine sunt oamenii care vin să vândă acest iureș de obiecte?
Consiliul Concurenței a dat o amendă istorică unora dintre marile edituri și librării din România, sub pretextul că ar fi îngreunat accesul la cărți pentru Bookster, cunoscută drept „biblioteca corporatiștilor”. Am încercat să recreăm istoricul conflictelor dintre editurile românești și Bookster, ca să-i înțelegem mizele. Am stat de vorbă cu autori, editori, cititori și bibliotecari, să vedem care sunt problemele adânci pe care le scoate la lumină această dispută.
Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu toxic plin de țipete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Drept urmare, muzeul și patrimoniul au de suferit.
Le-am invitat pe cele două poete şi traducătoare a dialog deschis despre despre scris și multitaskingul necesar în spațiul dintre artă & muncă, despre cum jonglează cu maternitatea și cu literatura, despre rolul poeziei și al poetelor acum și într-un viitor posibil, când, cine știe, vor exista mai multe autoare în manuale.
La 87 de ani, Tanti Profira povestește despre cum se măritau fetele odată, despre rolul femeii și despre înțelepciunea babelor, despre cum „nu mai știm să vedem binele mic.”
Citește la ce e bun un eseu personal și participă la un concurs de astfel de eseuri, pe tema alegerilor, organizat de moldova.org.
Iulie 1998. Într-un Cielo roșu, aflat în drum spre București, cu un album Brian Eno care se auzea la casetofonul mașinii, am simțit că tata mă înțelege pentru prima oară cu adevărat.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Fly Me to the Moon” e o comedie(?) romantică(?) cu foarte puțină chimie pe ecran, care abordează un eveniment istoric monumental în cel mai stupid mod cu putință.
Limba maternă a Victoriei, Elenei, Iuliei și Alexandrei e rusa. Româna au învățat-o la școală, însă insuficient pentru a o vorbi liber. Așa că de peste doi ani se adună în fiecare duminică pentru a-și îmbunătăți româna – prin poezie contemporană.
Un dialog deschis între fotograful Adi Bulboacă & Jessica Williams, artistă, curatoare și editoare. Despre arta și dilemele lor, despre schimbările la care vor să contribuie prin ce fac, despre cum munca lor oglindește grija pentru mediu
Ce au în comun fotbalul și hip-hop-ul? Ambele sunt forme de cultură populară accesibile. Interconectate într-o schemă deopotrivă afectivă, aspirațională și motivațională, rap-ul și fotbalul din România au comunicat de-a lungul deceniilor postdecembriste.
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
Un film cu daci și domnitori, pentru toată familia (tradițională), anunță un nou viitor de AUR pentru propaganda naționalistă.
Ca orice formă de cultură care își fixează un centru, în acest caz Bucureștiul, hip-hop-ul din România a găzduit multe spații de expresie marginale. De la hip-hop cu specific regional, la spații în care artiști pop au încercat să se reinventeze, la porn rap sau hip-hop creștin. Recuperarea târzie a acestor muzici le-a transformat într-o formă de folclor și le-a imprimat un caracter deopotrivă ludic și subversiv.
Doamna Mița este frizerița unui spital din centrul capitalei. Îi pregătește pe pacienți pentru operațiile și intervențiile pe care urmează să le efectueze doctorii, iar pe cei internați vreme îndelungată îi ajută să se îngrijească. Nu îi este ușor să fie martoră la suferință, dar gândul că ajută pe cineva să-și păstreze demnitatea și stima de sine în momente grele, o ajută.
I-am invitat pe artiștii Lia & Dan Perjovschi la un dialog deschis despre drumurile lor, de la școala de artă pe care o critică activ și azi, până la expozițiile lor în unele dintre cele mai importante instituții ale lumii, despre implicarea lor continuă în treburile cetății și epuizarea pe care o aduce, despre cum își privesc și discută reciproc lucrările și convingerile, despre sharing & scaring.
În primăvara lui 2020, în plină pandemie și în pragul unei despărțiri dureroase, un album de muzică apărut cu peste 50 de ani în urmă mi-a deschis ochii și m-a învățat să privesc din nou.
Cum să te bucuri etic de filme proaste, pornind de la patru exemple recente din cinematografia românească.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Furiosa” e un prequel care spune o poveste strălucitoare și cromată despre cruzime și răzbunare la sfârșitul lumii. O să aprecieze, însă, publicul un film de două ore și jumătate, ce nu doar cere, ci invocă activ memoria mai faimosului său frate, „Fury Road”?
Ca o veritabilă hârtie de turnesol, hip-hop-ul românesc a reacționat discursiv la contactul cu realitatea sociopolitică, balansând constant între ilustrarea realităţii și un irezistibil puseu ficțional. În oricare dintre situații, obsesia lui nouăzecistă, „marfa", alături de atașurile sale obligatorii - traficantul, combinatorul, bișnițarul și cumpărătorul ei -, dar și goana inepuizabilă după ea, rămân o temă predilectă.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.