Antomia unei conspirații: când nu ai încredere în narațiunea oficială, dar nu-ți lipsește credința, aceasta ajunge adesea să fie plasată în diverse locuri dubioase.
Anul ăsta la Street Delivery, trei grafferi au creat un mural uriaș, care răstoarnă expresia neaoșă „Pe-afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”.
„Acasă în lume”, un volum de antropologie vizuală coordonat de Vintilă Mihăilescu și Ioana Tudora, ne îndeamnă să definim diferența dintre „casă” și „acasă”.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
O poveste colectivă și interactivă, în care cinci prieteni din orașe diferite ale Europei au ținut un jurnal timp de o săptămână, în perioada carantinei.
_thumb.jpg)
Nevoia de acționa împreună din simpatie duce la o conștientizare a problemelor sociale. Dar prejudecățile noastre despre lume și despre ceilalți ne pot tăia din avântul binefacerii.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
„Doamne Iisuse, Clorul nostru sfânt, salvează și dă-ne puterea ta salvatoare și ține-ne în sănătate. Clorul e bun. Clor de la Ierusalim.”
Am putut să-mi imaginez, pentru o secundă, cum ar fi dacă ne-ar lovi ceva chiar grav, nu doar un fel de gripă; cât de fragilă e, de fapt, lumea asta a noastră.
Am vrut să văd dosarele de urmărire ale părinților mei. Rămăsesem ultimul mohican, n-aveam familie, știam de unde vin, dar voiam să știu și de unde cred alții că mă trag.
O petrecere la Veneția unde se întâlnesc Damien Hirst, Salma Hayek și doi prieteni din Buftea - un fragment din „Teoria apropierii”, cel mai nou roman al lui Bogdan Răileanu.
Antropologul Vintilă Mihăilescu analizează sistemele de sănătate din România și Franța, pe care le-a cunoscut îndreaproape în calitate de „bolnav” și „pacient”.
_thumb.jpg)
Ilustratoarea Oana Lohan a făcut o serie de desene despre solidaritatea pe care oamenii au arătat-o după Colectiv.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.
