Mii de elevi ar putea rămâne fără șansa de a participa la puținele activități extrașcolare pe care le au la dispoziție gratuit, la palate și cluburi ale copiilor. Numeroase cursuri gratuite, de la muzică și teatru, la informatică și tenis de masă, ar putea dispărea, ca urmare a ordonanței ce impune tăieri de buget și personal în instituții de educație și cultură.
Patru veri am muncit în hoteluri din Franța, alături de mama, frații mei și câțiva oameni din satul nostru. Doar așa puteam strânge bani pentru facultate. Mă întreb de ce am rămas, deși m-am simțit exploatată. Munca asta făcută în tăcere, fără martori, încă mă urmărește. Ce vei citi sunt însemnări din jurnalul pe care l-am ținut în acești ani.
Teatrul Andrei Mureșanu (TAM) și Teatrul Tamási Áron (TASZ) lucrează împreună pentru a aduna o comunitate diversă, dar unită de același interes pentru cultură.
Cum arată arhiva unei iubiri queer, tinere, în România de azi? Fotografii, bilete de tren, melodii și obiecte-gesturi pe care le observi doar dacă te uiți atent. O serie foto despre spațiul pe care un cuplu încearcă să și-l creeze, într-o lume care nu le oferă întotdeauna loc.
Peste 150 de actori neprofesioniști au participat la ediția din acest an a Festivalului de Teatru InLight (ITF). Am discutat cu trei dintre aceștia despre cum au ajuns pe scenă la 17, 31 sau 62 de ani și despre ce află despre ei înșiși când devin alți oameni.
Anul trecut, mansarda unui bloc nou din Chiajna a luat foc, iar mașinile pompierilor și-au făcut loc cu greu pe străduțele strâmte pentru a stinge incendiul. Am pornit de la acest incident într-o explorare a formelor prin care lăcomia dezvoltatorilor, alături de complicitatea și apatia autorităților, creează și întrețin un risc permanent într-o localitate în care trăiesc acum zeci de mii de oameni.
„Sunt foarte multe cărți pe care le iubesc și foarte multe cărți pe care abia aștept să le iubesc”, spune Marius Pop, electronist, psiholog și legător de carte autodidact din Cluj-Napoca.
★★★★★☆☆☆☆☆
Odiseea lui Chris Nolan e un spectacol de trei ore, prins între Scila dorințelor regizorului și Caribda materialului său sursă.
Un dialog cu gânditoarea Cynthia Fleury despre cum se manifestă resentimentul în climatul politic actual, despre cum poți să faci filosofie într-un spital și cum putem transforma amărăciunea în puterea de a ne înțelege atât pe noi, cât și pe ceilalți.
O ficțiune scurtă despre Primul Război Mondial așa cum n-a avut loc, în pregătirea unui nou volum de aventuri cu Popescu & Popova – polițiștii interbelici perfecți pentru bagajul de lecturi de vacanță.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Ultimul viking” e cel mai amuzant film despre traumă, boală mintală și Beatles pe care o să-l vedeți tot anul. Poate ne trebuie ceva similar și-n cinema-ul românesc.
Producătoarea Ada Solomon a discutat cu arhitectul Ștefan Ghenciulescu despre București, cu toate lumile pe care le cuprinde, despre cinema și memoria vizuală a orașului.
De vorbă cu unul dintre cei mai influenți istorici contemporani, despre microistorie, moștenirea fascismului și cum rușinea poate fi o formă de apartenență.
★★★★★☆☆☆☆☆
„The Backrooms” e horror-ul viitorului și al nostalgiei, un film care te sperie fără să înțelegi de ce, pentru că nu înțelegi de ce nostalgia inspiră acum groază.
Pentru mine, Cluj-Napoca a însemnat cândva mai mult decât Untold, raiul IT-iștilor și prețuri absurde la chirii. E locul în care am crescut și care mi-a modelat personalitatea, cel în care m-am pierdut și m-am regăsit. Totodată, e și locul care a devenit un memento zilnic despre cât de fragile sunt spațiile care ne definesc.
Câteva zeci de scurtmetraje ale marelui artist vizual Ion Grigorescu vor fi prezentate zilele acestea la Cinema „Elvire Popesco”, în cadrul primei retrospective dedicate filmelor acestuia în plan local.
Cât de des te întrebi care e procesul din spatele cerceilor pe care îi porți? Sau al inelelor de care îți este greu să te desprinzi? Suntem obișnuiți să purtăm bijuterii și să le cumpărăm, însă rareori știm și care a fost intenția artistului din spatele acelor creații și de cât de multă muncă a fost nevoie până când accesoriile respective au ajuns pe corpul nostru.
Critica de film a ieșit de ceva vreme din revistele culturale și a ajuns în feed-uri, comentarii și dispute publice, care depășesc adesea filmele în sine. Am invitat regizori, critici, curatori, jurnaliști și autori care scriu despre cinema să răspundă la câteva întrebări despre rolul criticii de film astăzi și relația dintre cinema, public și mediul digital.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
Un articol și un dialog video care schițează o hartă a lumii din filmele Alexandrei Gulea, o cineastă experimentală atipică în peisajul local. Începând de azi, în cadrul proiectului CINEMA ENTRE NOUS vor fi prezentate la București toate filmele sale de scurt și lungmetraj.
Un dialog cu Roger Ballen, fotograful american care de cinci decenii explorează granița dintre documentar și ficțiune prin imagini bântuitoare. „Shadows of the Mind”, expoziția lui retrospectivă de la Sânteia+ din București, poate fi vizitată până pe 7 mai.
Pe TikTok lumea îți arată cinci semne că ai ADHD, OCD, borderline, anxietate sau depresie. O groază de guru îți promit că au găsit calea spre eliberare emoțională și o poți debloca și tu dacă cumperi acel curs de wellness la 100 lei sau dacă mergi într-un retreat scump, ambalat drept o experiență către tine și sufletul tău. Cu fiecare scroll găsești câte un mic ghid pentru a-i înțelege pe ceilalți sau, invers, cineva îți vinde un mic ghid pentru asta. Ce rămâne cu noi din toată această comercializare a limbajului psihoterapeutic?
„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
Am stat de vorbă cu medicul anestezist Andrei Jurj, despre ce rămâne nespus în spatele urgențelor și despre felul în care arta poate deveni uneori o formă discretă de supraviețuire.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
