Citește în avanpremieră despre unul dintre personajele care populează romanul „În tăcerea nopții” de Dragoș C. Costache, o poveste despre viața de noapte dintr-un București care n-a existat.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, „Arsenie. Viața de apoi”, ne oferă un eșantion reprezentativ al credinței în România, dar fără să judece credincioșii, chiar și atunci când spun lucruri trăznite.
O întindere uriașă din Delta Dunării este ocupată de terenuri agricole pentru care trei companii au primit milioane de euro, ca subvenții europene.
„Spider Man: Across the Spider-Verse” și „The Flash” - două filme cu supereroi concurează la cinema. Unul e o capodoperă postmodernă vizuală, celălalt e cu Ezra Miller.
Cu sufletul la gură după recenziile de la Cannes, am fost săptămâna trecută la două premiere de public, fiecare nostalgică-n felul ei, fiecare ușor de uitat în felul ei.
Am făcut un tur al startup-urilor organice pentru a afla în ce măsură se potrivește acest tip de agricultură fermelor mici din România.
Din cauza dependenței de porumb, România recoltează atât prosperitate, cât și tragedie. Această poveste a mămăligii a apărut în Scena9 pe hârtie #5.
Poate o fermă regenerativă să aibă succes în România?
★★★★★☆☆☆☆☆
O epopee care m-a dus la trei filme și apoi prin purgatoriul unui mall muribund, la o serie de sketchuri lipite cu super glue care se cheamă „Haita de acțiune”.
★★★★★☆☆☆☆☆
O comedie horror de categorie B reușește să amuze și să surprindă, în ciuda problemelor de ritm și structură. Mai important, însă, e simplul fapt că există.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Scriitoarea Lavinia Braniște descoperă într-un dialog cu artista Floriama Cândea cum se îmbină arta cu chimia.
Despre scurta, dar fulminanta carieră a formației punk/thrash-metal & rap The Fire Kiss, din satul Telciu, județul Bisrița-Năsăud.
Un bilanț făcut de Elena Vlădăreanu, fondatoarea Premiilor „Sofia Nădejde”, înainte de a cincea gală a literaturii contemporane scrisă de femei.
În care se întâlnesc munca solitară și adesea lipsită de feedback a scriitoarei Lavinia Braniște cu cea, în multe feluri opusă, a muzicianului Eduard Gabia.
Deschidem seria „Scriitori și animale” cu o confesiune a Ralucăi Nagy despre o viețuitoare bizară care i-a bântuit primul lockdown la Saigon.
Scriitoarea Lavinia Braniște stă de vorbă cu artistul vizual Eduard Constantin în fața a patru sute de mii de cai.
Ce-ar mai avea de zis Marin Preda azi, 5 august 2022, la 100 de ani de la nașterea lui? Scriitorul Bogdan Răileanu, autorul abia apărutei biografii romanțate „Preda. Adevărul ca o pradă”, l-a convocat la un dialog imaginar.
„Auzi, dom Preda, hai să te îmbraci că avem treabă, spuse Păunescu. În două ore Ceaușescu are întâlnire cu scriitorii.”
Fă cunoștință cu tinerii care dau o mână de ajutor atât refugiaților ucraineni, dar și autorităților din Republica Moldova.
Ce am aflat într-o lună și un pic de voluntariat în Gara de Nord, unde i-am ajutat pe refugiații ucraineni.
România a coborât opt locuri în Indexul Global al Libertății Presei. Este cea mai abruptă cădere înregistrată în ultimii cinci ani de presa din țara noastră.
O profesoară de franceză care s-a născut și a trăit toată viața la Kiev reface drumul fugii sale dintr-un „acasă” unde speră să se poată întoarce cândva.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
