
Carte / Poezie
„Răspunsul care nu mai are ce răspunde”
Scena9
Citește două poezii din „Sutta”, cel mai nou volum al lui Florentin Popa.
Citește două poezii din „Sutta”, cel mai nou volum al lui Florentin Popa.
Ca în fiecare an, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) a avut un program eclectic și bogat, presărat cu staruri ca John Malkovici sau Isabelle Adjani. Pentru mine, atracția acestei ediții a fost regizoarea germană Susanne Kennedy, cu spectacolul „Angela (o buclă în timp)”.
Un interviu cu Thorsten Gubatz, un „meloman, clarinetist și compozitor” care cu ajutorul canalului său de YouTube face ca muzica clasică românească contemporană să fie ascultată.
Sculpturile lui Cătălin Bădărău dau formă urmelor pe care i le-a lăsat adolescența petrecută ca muncitor ilegal și curiozității cu care caută legături între lumile văzute și cele nevăzute. Am căutat să le dezleg misterul, călăuzit de o mână uriaşă pe care Cătălin a instalat-o pe o întindere de apă din Bucureşti.
Patru lansări românești care se înscriu, lejer, în filosofia everything is a remix: cântece din folclor reintepretate prea banal, rock alternativ care sună ca în anii 2000, găleți cu rime lejere, de vară, și un tânăr speranță din Moldova.
Citește un fragment din „Discursul filosofic” de Michel Foucault.
An de an, programul Il cinema ritrovato ia forma unui labirint în care fiecare căsuță ascunde descoperiri nebănuite.
Citește un fragment din volumul „Dragul meu Wallace. Istoria zilei în care sir Charles Darwin și-a pierdut eleganța”, o explorare a lucrurilor mai puțin cunoscute despre teoria evoluției.
O retrospectivă ambițioasă, reunind copii rare în 35mm și noi restaurări în 4K, a trasat anul acesta la Bologna drumul sinuos către maturizarea artistică al genialului Serghei Parajanov.
Trei dintre cititoarele noastre de cursă lungă de la rubrica Noii Cititori se întâlnesc cu Alex Moldovan, autorul celebrei serii cu Olguța.
Citește o bucată din universul romanului „Lăudați și cântați”, continuarea poveștii celor doi polițiști creați de Dragoș C. Costache.
În programul amețitor al celui mai important festival dedicat filmului de patrimoniu, și-au făcut loc două titluri despre box și wrestling. Dar nu cu pumnii și picioarele.
Despre Ungaria, rolul filmului documentar și responsabilitate socială cu regizorul documentarului câștigător al secțiunii TIFF „What's Up, Doc?”, „Kix”, o explorare de 12 ani în viața unui puști dintr-un cartier sărac din Budapesta.
Și mai multe recomandări de lecturi estivale, de la cercetătoare, muziciene, jurnaliste, regizori - și alți cititori de vară. Tu ce citești vara asta?
Citește un fragment dintr-una dintre cele mai importante scrieri ale autoarei feministe bell hooks.
„A fost ca-n filme. Cea mai mare afacere a Securității”, de Liviu Tofan și Stejărel Olaru, este o nouă lucrare ce aspiră să facă lumină pe piața VHS-urilor circulate din mână în mână prin ultimii ani ai Republicii Socialiste România.
Cum pentru fiecare cititul de plăcere înseamnă altceva, am strâns mai multe voci de cititoare și cititori cunoscuți, din foarte multe domenii, care să povestească despre propriul regim de lecturi estivale și să facă și ceva recomandări.
Un film cu daci și domnitori, pentru toată familia (tradițională), anunță un nou viitor de AUR pentru propaganda naționalistă.
Spectacolul „Parallax” se dezvoltă intersecțional la joncțiunea dintre traumă și identitate într-o poveste a trei generații, bunică, fiică și nepot, având ca spațiu unic de acțiune locuința bunicii, un apartament obișnuit de bloc din Budapesta.
Primăvara asta, înainte de Campionatul European de Fotbal din Germania, microbiștii și nu numai au fost răsfățați cu două documentare: „Hai, România!” și „În inima Naționalei”, despre două Naționale: cea a așa-zisei „generații de aur” și cea din prezent.
Citește un fragment din „Istoria filmului. O introducere” (volumul I), cartea eveniment care te poartă prin evoluția cinematografiei.
Rămâne un mister cât este autentic și cât este regie în spectacolul pornind de la mitul Medeei, în care Milo Rau face un reenactment investigativ asupra unui caz contemporan de infanticid, jucat integral de copii cu vârste între 8 și 12 ani.
Ce suflet să ai, când un artist pe care se presupune că-l respecți, dacă nu chiar idolatrizezi, aduce bucuros un român pe scenă, să cânte alături de el, iar tu să începi să fluieri?
Poate „regele” Elvis Presley să fie vreodată personaj secundar? Mai mult, să se lase detronat chiar de către femeia menită să îl aștepte cuminte acasă? Cu „Priscilla”, proiectat în premieră în România în cadrul cineclubului F-SIDES pe 15 iunie, Sofia Coppola testează limitele biopic-ului.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.