O conversația cu pianista Rina Harada, semifinalistă la Concursul Enescu, despre sănătatea muzicienilor, despre limitele corpului și despre cât spațiu există, într-o cultură construită în jurul performanței, pentru vulnerabilitate și pentru a cere ajutor.
Ce rămâne din muzica născută în jurul unei regine-poete? Un traseu pe urmele lui Carmen Sylva, printre seratele de la Peleș, prietenia cu Enescu, compozitorii români și europeni care i-au pus versurile pe muzică și un proiect care le readuce astăzi în actualitate.
Un interviu cu pianistul Cătălin Șerban despre Bucharest International Piano Festival, experiența recitalului solo și întâlnirea cu ceilalți prin muzica de cameră și trac.
Ce rămâne în urma unui profesor de pian care a format zeci de generații de elevi.
O repetiție cu public ca o undiță fermecată de care să te agăți când simți că nu mai poți
Sănătatea muzicienilor e mai precară decât crezi. Oamenii care te bucură prin muzică ascund boli profesionale, dureri și anxietăți.
La proiectul Opus Noisy, o serie de evenimente unde se întrepătrund diferite genuri muzicale și alte arte: un recital de pian în dialog cu o voce AI, videomapping, artă mobilă pe catwalk, sau deschideri către jazz-flamenco și dans contemporan.
În luna octombrie a anului trecut s-a stins din viață muzicianul Mircea Tiberian. Moștenirea lui rămâne în urmă în muzică, în literatura de specialitate, în studenții pe care i-a format, dar mai ales în modul în care i-a schimbat pe oamenii din jurul lui. Descoperă-l în ipostază de muzician, pianist, profesor, mentor, prieten, soț sau tată.
Povestea lumii muzicale a lui Roman Vlad, compozitorul român care a creat „o muzică diavolească” perfectă pentru a explora sufletul uman și capcanele în care acesta poate să cadă.
Anul acesta lumea muzicală l-a pierdut pe Costin Miereanu, un compozitor și muzicolog de origine română, a cărui operă a traversat granițele artei instrumentale, explorând sound-ul electroacustic. Citește un dialog cu partenera sa de viață.
„Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” aduce în prim-plan trei personalități marcante ale pianisticii românești: Dinu Lipatti, Mîndru Katz și Radu Lupu. Evenimentul propune o întâlnire între artă și istorie, între memoria celor trei artiști forțați să plece din România și prezentul celor care îi redescoperă astăzi.
Cum ne amintim de George Enescu, cel mai important muzician român al secolului XX.
Pierre Boulez, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai secolelor XX și XXI. Dirijor, compozitor de avangardă, teoretician și pianist, dar și fondator al unor instituții de prestigiu, artistul a redefinit modul în care gândim astăzi muzica contemporană.
Maurice Ravel compozitorul care a dat naștere lucrării devenită una dintre cele mai cunoscute creații sonore ale istoriei occidentale moderne.
Dmitri Șostakovici este unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului 20. Descoperă-i viața și muzica.
Două expoziții pariziene îți arată cum se îmbină muzica cu celelalte arte.
Cum poate o compoziție să meargă dincolo de funcția unei coloane sonore tradiționale, revelând sensuri ascunse.
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, a fost listată la vânzare pe platforma de anunțuri imobiliare Storia. O mână de artiști, jurnaliști, muzicieni și activiști au protestat împotriva deciziei.
Cine este Dinu Lipatti și de ce pare mai apreciat în străinătate decât în țara natală?
O operă de artă care îmbină tipurile de limbaj și care creează o experiență personală, volatilă și unică.
Ce rămâne în urmă după moartea Sofiei Gubaidulina, una dintre cele mai importante compozitoare ale secolului XX.
Trei tinere compozitoare vorbesc despre cum e să fie femeie într-o lume încă patriarhală, muzica lor și dorințele lor pentru lumea artistică.
Classix Festival, o ocazie pentru descoperi ce ne spune muzica despre bucurie și tristețe.
Cinci tablouri sonore înfăptuite de unii dintre cei mai renumiţi şi înzestraţi pianişti ai secolului trecut.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
