Film / Romania
Mobra middlebrow
Dragoș C. Costache
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
A studiat Antropologia socială la Stockholm, Migrația la Amsterdam și Științele politice la București. Născut în epoca Ascii, fluent în emoji.
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
Spectaculosul „Dune: Partea a doua” e impresionant și (în propriul său fel) fidel materialului sursă. Dă, însă, rateuri importante, pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale.
Yorgos Lanthimos revine în cărți pentru Oscar cu „Poor Things” („Sărmane creaturi”), dar ne aduce și răspunsul la una din marile întrebări ale vieții: cum era dacă Frankenstein apuca să facă sex?
Sezonul 4 al serialului HBO „True Detective” încearcă (din nou) să se reinventeze. Reușește, grație lui Jodie Foster și Kali Reis. Dar până când?
Pe sfârșit de an, două filme de acțiune redefinesc termenul de „imitație” în feluri total diferite.
„Napoleon” e un film biografic bântuit de spectrul unei epopei istorice. Niciunul din cele două filme nu se manifestă până la capăt, iar asta este, în mare, vina regizorului Ridley Scott.
Filmul „Creatorul”, în regia lui Gareth Edwards, e o capodoperă vizuală ce crează o lume imensă și spectaculoasă, dar derivativă și subțire.
„Talk to Me” e un film horror care te sperie, dar în timp ce te face și să simți și să gândești.
Citește în avanpremieră despre unul dintre personajele care populează romanul „În tăcerea nopții” de Dragoș C. Costache, o poveste despre viața de noapte dintr-un București care n-a existat.
Cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, „Arsenie. Viața de apoi”, ne oferă un eșantion reprezentativ al credinței în România, dar fără să judece credincioșii, chiar și atunci când spun lucruri trăznite.
„Spider Man: Across the Spider-Verse” și „The Flash” - două filme cu supereroi concurează la cinema. Unul e o capodoperă postmodernă vizuală, celălalt e cu Ezra Miller.
Cu sufletul la gură după recenziile de la Cannes, am fost săptămâna trecută la două premiere de public, fiecare nostalgică-n felul ei, fiecare ușor de uitat în felul ei.
O epopee care m-a dus la trei filme și apoi prin purgatoriul unui mall muribund, la o serie de sketchuri lipite cu super glue care se cheamă „Haita de acțiune”.
O comedie horror de categorie B reușește să amuze și să surprindă, în ciuda problemelor de ritm și structură. Mai important, însă, e simplul fapt că există.
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
Antomia unei conspirații: când nu ai încredere în narațiunea oficială, dar nu-ți lipsește credința, aceasta ajunge adesea să fie plasată în diverse locuri dubioase.
Am fost la New York, ca să stau de vorbă cu realizatorii serialului-eveniment „Watchmen” - poate următorul Serial cu S mare.
Comic Con 2018 a fost probabil cel mai bun, inclusiv și divers eveniment de cultură geek la care am fost până acum în România.
Cele mai mari șanse să găsești viitori soldați le ai în rândul copiilor care își petrec ziua împușcând inamici vag definiți în „Call of Duty”. Iar la Bucharest Gaming Week era plin de ei.
East European Comic Con: fani, nostalgie, reapropriere. Anul ăsta Comic Con-ul a fost despre calculatoare și sufletul fanilor.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.