Alina Purcaru e scriitoare, jurnalistă și traducătoare. Îi plac pisicile, ceaiul negru și piețele de vechituri. Ultimul ei volum de poezii este Tot mai multă splendoare (Cartier, 2022). Împreună cu Paula Erizanu, Purcaru a coordonat antologia în trei volume Un secol de poezie română scrisă de femei (Cartier).
Nu mai e mult din vară, iar pentru perioada rămasă am ales câteva titluri, majoritatea de ficțiune, cu care nu riscați să vă pierdeți vremea. Nu totul e serios și grav, dar nivelul de satisfacție după lectură cred că are mari șanse să rămână sus.
Poposim în biblioteca scriitoarei Ruxandra Burcescu pentru o discuție despre cel mai nou roman al acesteia: „Greu de pătruns în pădurea de mesteceni”. O conversație despre istorie, iubire, proces creativ și planurile Ruxandrei Burcescu pentru o nouă carte, dedicată prieteniilor între femei.
Am vorbit cu scriitoarea Tara Menon despre dezastre naturale, despre doliu și vinovăție, dar și despre restanțele pe care literatura le are de recuperat când vine vorba despre reprezentarea și înglobarea unor teme neglijate, de-a lungul istoriei, cum sunt doliul, prietenia și dezastrele climatice.
Care sunt cele trei cărți care i-au schimbat viața poetei Cătălina Stanislav? Și ce sentimente complicate are despre prima ei carte, volumul de poezie „Nu mă întrerupe”? Află din primul episod al seriei „Cabinetul de Literatură”.
De vorbă cu scriitoarea americano-chiliană citită peste tot în lume, despre noul ei roman istoric, care spune povestea unei corespondente de război, dar și despre legătura directă dintre loviturile de stat din trecut și fragilitatea democrației de azi.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
Am vorbit cu scriitoarea Tracy Chevalier despre ultimul său roman, mizele prezentului într-o ficțiune istorică, preferința ei pentru personaje din straturile defavorizate ale societății, femei și realizările lor remarcabile, adesea nereținute de istorie.
Un dialog cu un superstar al literaturii cubaneze. Despre luptele sale personale cu și pentru scris, despre utopii egalitariste și șansele unui proiect socialist.
Un dialog cu trei membrx ale Cenaclului X, despre ce înseamnă să faci literatură queer și antispeciistă în România, despre poezie, teorie și politică, despre antologia „Luminișuri”.
De vorbă cu autorul suedez Henrik Fexeus. Despre drumul de la o copilărie în care a fost victima bullying-ului până la o carieră înfloritoare de mentalist și scriitor, despre arta de a citi gândurile, magie și thrillere.
Un dialog cu Paul Lynch, autorul romanului „Cântecul profetului”, care seamănă neliniștitor de mult cu prezentul nostru: democrația se subțiază, multe drepturi încep să dispară, iar oamenii obișnuiți se prăbușesc fără plasă de salvare.
Un interviu de citit pe îndelete cu scriitorul francez Jean-Baptise Andrea, câștigătorul Premiului Goncourt din 2023, despre romanul său premiat, în care explorează puterea imaginației și frumusețea de a păstra, după ce crești, imaginea vie a copilului care ai fost.
Un interviu cu scriitoarea franceză Neige Sinno despre puterea scrisului de a scoate răul lumii la lumină și de a căuta o vindecare. Romanul său, Tristul tigru, în centrul căruia se află experiența de abuz sexual la care Sinno a fost supusă în adolescență, a fost tradus recent de poeta Svetlana Cârstean la Editura Trei / Anansi.
Dialog cu autoarea turcă Defne Suman, o povestitoare-călătoare atentă la derapajele puterii, interesată de memorie și de pliurile istoriei.
„Lumea”, de Simon Sebag Montefiore, e un tur de forță erudit, iar despre această construcție am stat de vorbă cu autorul ei, în zarva de la ultima ediție a Târgului de carte Gaudeamus și sub efectul ultimelor tulburări politice din România.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
L-am întâlnit pe laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Abdulrazak Gurnah la FILIT Iași și am descoperit un interlocutor blând, dar ferm, care își exprimă ideile și opiniile cu relaxare și cu o onestitate refractară la orice fel de complezențe.
Am discutat cu coordonatorii antologiei de proză scurtă scrisă de femei „Retroversiuni. Blocaje”, Cristina Ispas și Victor Cobuz, pentru a înțelege mai mult despre harta pe care o oferă o astfel de radiografiere și felul în care se desprinde raportarea autoarelor la feminism.
Un interviu cu scriitorul francez Thomas Schlesser, autorul romanului „Ochii Monei”, despre o fetiță de zece ani care riscă să-și piardă vederea. Bunicul ei o duce să vadă opere de artă din marile muzee pariziene, pentru a păstra amintirea unor splendori.
Și mai multe recomandări de lecturi estivale, de la cercetătoare, muziciene, jurnaliste, regizori - și alți cititori de vară. Tu ce citești vara asta?
Cum pentru fiecare cititul de plăcere înseamnă altceva, am strâns mai multe voci de cititoare și cititori cunoscuți, din foarte multe domenii, care să povestească despre propriul regim de lecturi estivale și să facă și ceva recomandări.
Am discutat cu scriitoarea Stephanie Bishop despre riscurile de a chestiona vocal autoritatea, despre relația dintre feminism și literatură, dar și despre felul în care poate ea să ajute studentele și studenții care vor să scrie ficțiune.
Romanele ei deschid lumi complexe, iar temele grele în jurul cărora gravitează le dau adâncime, credibilitate și impact.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
