Lucrător cultural și critic de artă. Are de multe ori în minte mema cu „If art is used as therapy, then why I am so sick of the art world?".
În timpul săptămânii artei pe insula Hydra, printre catâri, freddo espresso și colecționari de artă cu bugete astronomice, sculpturile Andrei Ursuța au instalat apocalipsa în spațiul unde animalele așteptau odinioară sacrificiul — un abator cu vedere la Marea Egee.
„O metropolă a fructelor și legumelor” din satul maghiar Tarcal, în regiunea viticolă Tokaj, îmbină ospeția cu teoria, grădinăritul organic, permacultura, biodinamica și arta, totul sub semnul diversității.
Cum reprezinți ceva ce nu poate fi reprezentat? La școala de vară Linia Verde, 5 echipe de studenți au încercat să răspundă. Prin cadru a trecut și o turmă.
„Sublunar” înseamnă în opoziție față de lună, pământean – un alt mod de a defini umanul. Tot „Sublunar” a fost și o serie de evenimente și de rezidențe artistice preocupate de performance ca spațiu, în care numirea devine o „chestiune de situare și de co-existență între sensuri intuitive și contraintuitive”.
„My Beloved Enemy”, r. Gianina Cărbunariu, e un spectacol despre alunecarea către autoritarianism, montat într-o țară care s-a înscris deja pe aceea traiectorie de mai bine de un an.
Despre „Berenice” de Romeo Castellucci sau cum ne-a trollat pe toți o mare actriță, bănuită de „vanitate”.
La tabăra Oglinzi din județul Neamț, laboratorul de arte performative Reactiv împinge sensibilitatea adolescenților din toată țara dincolo de ceea ce știu deja despre a fi pe scenă.
„DesFacerea lumii”, lucrarea care dă numele expoziției de la Timișoara a duoului artistic Anca Benera și Arnold Estefan, este un deliciu.
Curatoarea Adriana Blidaru a adus arta contemporană în peisajul natural al salinei de la Târgu Ocna, mai departe de centrele în care aceasta e expusă de obicei și mai aproape de un public care nu a mai avut contact cu ea
Expoziția „Museum of Real Estate Development”, care a avut loc între 3 august și 31 octombrie 2024 la tranzit.ro/iași, a fost un spațiu de reflecție asupra impactului speculei imobiliare și financiare asupra comunităților.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
„În sculpturile mele caut noi forme, care să sugereze acest tip de nou «virus»”, spune artistul francez Theo Massoulier, a cărui expoziție a avut loc în luminosul spațiu al galeriei Gaep.
Am plecat anul trecut de la a opta ediție a Minitremu Art Camp din Timișoara toropit de arșiță, dar și populat de gânduri despre natură și angoasele și nostalgiile tinerilor față de un trecut pe care nu l-au trăit. Anul acesta, până pe 15 iunie, tabăra își caută noi participanți.
Fomo și decolonialism, muncă și proteste, la a 60-a ediție a Bienalei. „Orice vizită la Bienală vine și cu euforia unor posibilități, limitate doar de timpul, perspicacitatea sau anduranța proprie.”
Preocupată de trenduri, dar și de a le contesta, precum și de plastica materialului vestimentar, tânăra artistă Adriana Preda își expune preocupările în expoziția „The Opportunity Passed in Less Than a Minute”.
O conversație cu curatoarea Adelina Luft, despre poziționarea Europei de est în relație cu discursul decolonial și Sudul global, dar și despre munca ei de curatoriat la Bienala Jogja 17, care a avut loc anul trecut în Indonezia.
Am stat de vorbă cu o artistă a preciziei sisifice despre educație artistică, (auto)biografie, comunicare unu-la-unu și influența culturii & geografiei asupra practicii ei.
O discuție cu un artist american stabilit în România, despre sculpturile lui preferate din București, despre viața pe care și-a făcut-o aici, dar și despre cartea lui, scrisă din perspectiva unui istoric de artă român fictiv.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
