Istorie / București
De unde vin numele cartierelor din București
Maria Persu
Ce spun numele cartierelor și străzilor despre istoria unei comunități urbane? Am făcut un scurt inventar cu și despre câteva dintre toponimele bucureștene.
Ce spun numele cartierelor și străzilor despre istoria unei comunități urbane? Am făcut un scurt inventar cu și despre câteva dintre toponimele bucureștene.
După zece ani petrecuți într-un sat din Germania, scriitorul Ionuț Chiva scrie despre cum s-a întors la Bucureștiul copilăriei, dar care în continuare nu-i spune nimic.
Am tras cu ochiul la bibliografia Bucureștiului subteran.
Cea mai nouă statuie din București, un general Berthelot de peste trei metri, a costat 400.000 de euro, bani publici.
Am fost la 6 dintre cele mai importante instituții publice de cultură din România, să vedem cât de accesibile sunt pentru cei care, la fel ca mine, se deplasează în scaun rulant.
7 concluzii despre al doilea an de mandat al Primarului Bucureștiului și al echipei sale
În timpul comunismului, palatul ăsta de la intersecția străzilor Tudor Arghezi și Blanduziei a reprezentat imaginea unui Vest îndepărtat, aproape ireal.
Luna asta o să tot scriem despre oraş, despre probleme şi transformările lui.
Un arhitect atrage atenția asupra degradării Hotelului Concordia, locul în care s-a decis dubla alegere a lui Cuza. Un istoric desface câteva mituri legate de Unirea Principatelor.
La 28 de ani distanță, Bucureștiul își arată încă vechile răni.
Casa cu farmacie „Gheorghe Hotăranu” a fost scoasă la vânzare, iar ăsta e un bun pretext pentru o vizită.
Tu citești București? Am luat orașul la pas și l-am citit, la lumina ultimelor zile de vară, ca pe un text uriaș, pe care-l locuim cu toții.
O echipă de arhitecți, artiști și sociologi le-a propus locuitorilor din sudul Bucureștiului să reimagineze bucata lor de oraș.
Hai să vezi un alt București decât cel pe care-l vezi cu ochii tăi de zi cu zi.
O discuție despre posibilele transformări ale spațiilor publice din cel mai mare oraș al țării, cu Vintilă Mihăilescu, Mirela Duculescu, Ștefan Ghenciulescu și Șerban Shere Marinescu.
Marele Picnic ShortsUP a readus la viață Grădina Botanică. O mână de oameni strânge de 2 ani 4.000 de bucureșteni la filme scurte, burgeri și limonadă, noaptea printre sere și magnolii. Cum se face?
Ce legătură poate fi între o balenă singuratică și un tip care-ți cere țigări la Universitate.
Am pus pe o hartă locurile în care bucureștenii își petreceau verile acum vreun secol.
Am măsurat cum curge timpul pe repede înainte într-un eseu video despre orașul pe care iubim să-l urâm.
Seminţe scuipate pe străzi, joint-uri fumate pe furiş, farmecul străzilor pustii pe timp de vară, teroarea matinală a bormaşinilor.
A condus Cristi Radu, conferențiar în istorie inedită a orașului, printre ruinele lui Ceaușescu și renovările lui Oprescu.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
