Face jurnalism fiindcă e curios din fire și atent la ce nu se vede din prima. Crede că unele povești merită mai mult timp, mai multă răbdare și mai mult spațiu. Îi plac trenurile și arhitectura brutalistă.
„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
25 de liceeni de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”din București au mers la Amber Studio, una dintre cele mai importante companii românești de dezvoltare de jocuri video, să afle cum se face, în realitate, un joc.
În numele eficienței. Ministerul Culturii vrea să desființeze Institutul Național al Patrimoniului, care veghează asupra memoriei culturale a României, și să-l transforme într-un departament. Ce se pierde dacă acest lucru se va întâmpla? Și cine va mai garanta, într-un sistem centralizat, independența științifică a deciziilor legate de patrimoniu?
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
Într-un context cu tot mai multă retorică și incidente anti-migrație, doi cercetători analizează discursul și tendințele împotriva migranților și refugiaților din România.
La Oradea, interdicția oficială din partea Primăriei n-a reușit să oprească primul marș Pride din oraș. Doar l-a făcut mai îngust. Mai ocolit. Mai greu de găsit pe hartă.
Guvernanții scumpesc cărțile vara asta, ca să ajute la scăderea deficitului bugetar. Dar ce efecte poate avea creșterea TVA-ului la cărți asupra cititorilor, editurilor și librăriilor, într-o țară în care deja se citește puțin?
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
