Film / Femei
Întâlnirea noastră și efectele ei
Irina Tacu
„Vreau să mă uit la scrisul meu ca la o extensie a ce au scris alte femei înaintea mea. Îmi place să scriu după ce le citesc cărțile sau din mijlocul lor.”
„Vreau să mă uit la scrisul meu ca la o extensie a ce au scris alte femei înaintea mea. Îmi place să scriu după ce le citesc cărțile sau din mijlocul lor.”
În care o tânără scriitoare își evaluează și reevaluează relația cu cuvintele ei, într-o lume a lor.
În primul text din seria coordonată de scriitoarea Elena Vlădăreanu, pentru noul sezon al cineclubului feminist F-Sides, viața unei familii dintr-o „periferie de lux” e zguduită din temelii într-o noapte aparent obișnuită.
O cercetătoare în istoria recentă a României, născută la rândul ei în anii '70, explică de unde vin „decrețeii”, ce se ascunde în spatele termenului – și de ce avem în continuare nevoie de el.
Citește un fragment din „Manifestele sufragetelor”, o carte care readuce în prim plan lupta pentru drepturile femeilor.
De Ziua Femeii, o comisară europeană a vizitat o comunitate vulnerabilă din Prahova. Dincolo de vizita ei stau eforturile unor femei care știu că fără presiune nu există schimbare.
E 8 Martie și mă gândesc la toate femeile din jurul meu fără de care viața mea și a fetelor ar fi fost foarte grea în ultimii doi ani. Dar vreau ca acest text să fie citit de bărbați.
O istorie a protestelor feministe de la noi.
Am petrecut o lună la sat, în județul Bistrița-Năsăud, de unde am revenit cu perspectivele unor femei din rural asupra căsătoriei și vieții de familie.
Citește un fragment din romanul lui Julian Barnes, care explorează viața și moștenirea unei profesoare stoice și exigente.
Un bilanț făcut de Elena Vlădăreanu, fondatoarea Premiilor „Sofia Nădejde”, înainte de a cincea gală a literaturii contemporane scrisă de femei.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
Un portret al Cristianei Nicolae, o regizoare care a stârnit discuții în România comunistă, dar care a rămas prea puțin cunoscută publicului de azi.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
Manifestul scriitoarelor feministe de stânga. „Avem nevoie de o lume literară mai bună, o lume literară în care dorințele și nevoile persoanelor care produc literatură sunt ascultate.”
De vorbă cu jurnalista Hannah Jewell despre munca de documentare din spatele cărții „100 de femei afurisite”, despre rescrierea istoriei și responsabilitatea de a readuce la viață povești fabuloase ale unor femei uitate.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
Cum suntem reprezentați, în funcție de genul nostru, în spațiul public de la oraș? Ne explică sociologa Cosima Rughiniș.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Citește un fragment din cartea „100 de femei afurisite” proaspăt scoasă de la tipar de editura Nemira, despre câteva dintre femeile uitate de istorie.
Încheiem luna martie cu un poem ilustrat despre maternitate.
Continuăm seria de poeme scrise de femei cu unul al autoarei Doina Ioanid, ilustrat cu mult galben de Andreea Chirică.
Românca feministă, pacifistă, călătoare și reformatoare a sistemului de învățământ, despre care nu știai nimic până astăzi.
În luna martie, cinstim femeile (și) prin poezie. Pentru săptămâna asta, Andreea Chirică a ilustrat un poem de Nora Iuga.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.