Lumea noastră / Arhitectură
Cum vom trăi împreună? După bienala de arhitectură din 2021
Ilinca Pop
Dacă bienala nu mai e despre arhitectură, despre ce e și cui folosește?
Dacă bienala nu mai e despre arhitectură, despre ce e și cui folosește?
Am fost și noi să vedem noul Capitol, însă entuziasmul nostru s-a mai potolit când am descoperit că lucrările de la Alhambra sunt neautorizate, iar instituțiile publice nu reușesc să oprească o repunere în funcțiune riscantă.
Ne-am plimbat prin noile ansambluri rezidențiale ale Bucureștiului împreună cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
O arhivă digitală va aduce la un loc toate monumentele istorice din județul Constanța.
În plină pandemie, Primăria Capitalei votează pe repede înainte proiecte imobiliare care prevăd demolarea unor fabrici vechi și înlocuirea lor cu rezidențiale și hipermarketuri. Care este istoria acestor locuri?
Un grup de arhitecți și fotografi readuce la viață, într-un volum nou, opera lui Horia Creangă - cel mai important arhitect al modernismului românesc.
O expoziție despre istorie, arhitectură și cea mai mare rană de pe corpul Bucureștiului amintește de cel mai celebru cartier dispărut al orașului.
De centenarul Bauhaus, o clasă de elevi din Târgu Ocna învață curentul artistic de la artiștii români.
Ne plângem adesea de cum arată orașele noastre. Ne enervează construcția hidoasă care se ridică pe locul unui părculeț sau al unei case vechi, de amenajările urbane prost făcute sau inutile.
În loc să mai asculte legenda că statul are grijă de patrimoniu, mai mulți tineri de 20-30 de ani încearcă să facă o respirație gură la gură stațiunii Herculane, distrusă în urma privatizărilor suspecte și a delăsării.
Sâmbătă, 25 august, acoperișul Palatului Episcopiei Greco-Catolice din Oradea a luat foc. Un turn s-a prăbușit în stradă, breaking news-ul s-a întins odată cu flăcările pe ecranele televizoarelor și-n live-urile de pe net.
Ca să aflu ce înseamnă pentru oraș certurile din Ordinul Arhitectilor - București am fost la alegerile filialei și am stat de vorbă cu Șerban Sturdza și cu președintele ales, Emil Ivănescu.
Aparatul lui Tapio Snellman caută suflete care se desprind dintre cărămizi și betoane.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.