Filosofie / Activism
Provocarea altruismului
Cristian Iftode, Alina Marinescu
Cum e posibil ca un om să facă ceva ce nu este în niciun fel palpabil în interesul său propriu, doar de dragul altora?
Cum e posibil ca un om să facă ceva ce nu este în niciun fel palpabil în interesul său propriu, doar de dragul altora?
De ce nu convinge teoria înapoierii din „Despre viață, destin și nostalgie” și „De ce nu avem o piață a ideilor”.
Ce lecții putem învăța azi de la stoicii din Antichitate.
Iulian Bocai scrie despre două cărți de Pierre Hadot, care ne întoarce în Antichitate ca să ne arate cum era pe vremea când un filozof putea să fie filozof și fără să fi scris vreodată ceva.
Cineastul Radu Jude a tras linie și și-a adunat scurtmetrajele ultimilor ani. A rezultat un film de cinema fără cap și coadă, dar plin de idei.
Spune-i unui elev care se vede singur într-o sală de concurs că e cel mai bun și că ceea ce face el contează.
Putin probabil râde cu lacrimi de slavofilia lui Dostoievski, exact la fel cum râdea și servitorul Smerdiakov de filosofia lui Ivan Karamazov.
„Ar trebui să fie un milion de oameni care protestează pe străzile Moscovei”, susține Jeff McMahan, unul dintre cei mai importanți eticieni ai războiului.
După un an de pandemie, introducerea în etică proaspăt publicată de Cristian Iftode e o unealtă de care avem nevoie mai mult ca oricând.
La Clubul de filosofie cu copii din Cluj, puștii învață să-și dezvolte gândirea autonomă și spiritul critic, dar și toleranța și inteligența emoțională.
Într-o relaţie, celălalt trebuie să-ţi devină familiar, fără a-şi pierde misterul. Să devină mai bun, rămânând, însă, omul de care te-ai îndrăgostit. Un filosof trece în revistă definițiile contradictorii ale iubirii.
Valoarea solidarității oferă o busolă morală într-o lume care ne pune din ce în ce mai mult pe toți în aceeași barcă.
Ce au de învățat adolescenții din epoca Tiktok de la clasicii filosofiei? O carte în curs de apariție la Editura Trei arată că au multe în comun.
Prima lecţie stoică e, atunci, chiar aceasta: să înţelegem ce stă cu adevărat în puterea noastră să facem, în fiecare situaţie de viaţă.
După dezvăluirile despre abuzurile la care un coregraf își supunea elevele, un filosof dezbate mecanismele politice și sociale de control al corpului.
Filosofia nu s-a limitat niciodată doar la argumentație rațională, ci implică și imaginația, emoțiile, sensibilitatea artistică, impulsurile religioase – natura noastră de ființe complicate.
E moralmente acceptabil să mai asculţi muzica lui Michael Jackson după ce afli că persoane care i-au fost extrem de apropiate îl acuză de pedofilie?
Am învățat de la profesorul de filosofie Cristian Iftode că iubire fără imaginație nu există.
Grație practicării umilinței, ne putem extrage, chiar și trecător, din cursa vieții și o putem privi de la distanță, cu detașare și seninătate, ba chiar cu ironie.
Sensul vieţii în societatea contemporană se poate, atunci, şi el exprima foarte simplu: să muncim ca roboţii şi să consumăm ca sparţii.
În jurul nostru vedem atâta mizerie, că pare aproape imposibil ca cineva să mai creadă, azi, că „frumuseţea va salva lumea”. Mai mult, ce înțelegem prin „frumos” s-a schimbat mult.
Cum se transformă frica de un celălalt generic (de pildă, Homosexualul), unul pe care îl crezi foarte diferit de tine, în ură? Mai întâi, e nevoie de o alimentare continuă a fricii.
E timpul să domesticim eșecul și să-l plasăm acolo unde îi e locul: în esența a ceea ce suntem.
Violența legitimă a statului se transformă adesea în reprimare brutală a protestelor civice. De ce?
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.