Scriitor și cercetător. Vrea să-nțeleagă cât mai multe lucruri cât mai bine.
Ideea de bază în „Gândirea tragică” de Robert D. Kaplan – jurnalist specializat în Orientul Mijlociu și Balcani – este că marii oamenii politici ar putea să ia de la vechii tragici greci și de la Shakespeare o înțelegere mai profundă a vieții, pe care s-o transporte apoi și-n treburile de stat.
Se retraduce „Istoria sexualității” a lui Foucault, una dintre cele mai reputate cărți pe tema, atât de prezentă în ultimii anii la noi, a sexualităților divergente.
O explorare a operei filosofului William James, a cărui scriitură limpede și articulată literar are un loc special în istoria filosofiei.
Cu ce rămânem dintr-o carte odă pentru libertate, scrisă de un Ahmet Altan, un romancier turc încarcerat din motive politice.
Poetul german Durs Grünbein se hotărăște să vorbească despre fascism când ar fi putut să vorbească despre poezie. Și bine face.
„Generația canibală” reușește să recupereze viața de zi cu zi a anilor '90, dar nimic altceva.
Am citit cele două cărți publicate de candidatul extremist George Simion: „Blocați în labirint”, și „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu ” și am înțeles de ce Simion se îndreaptă cât, poate de natural, spre fascism.
De 35 de ani, românii speră să salveze țara de la colaps prin puterea deciziilor lor. Din punct de vedere social însă, colapsul deja s-a produs – el e singurătatea. Cum am ajuns aici?
Cine câștigă între carte, film, joc video sau fan-fiction?
Autoarea Roxana Eichel analizează cum a influențat exilul trei dintre cei mai mari critici literari români.
„Societatea spectacolului” de Guy Debord e un titlu de bază din bibliografia progresistă postmodernă. Cum a ajuns Călin Georgescu, cu înclinații fasciste, să citeze din cartea unui marxist și cum recitim cartea la aproape 60 de ani de la publicare?
O analiză a „Hillbilly Elegy”, cartea care l-a făcut celebru pe vicepreședintele J.D. Vance.
„Pentru o nouă cultură critică românească” nu e nici radicală, nici militantă, dar nici perfectă.
Cartea lui Andrei Gorzo are, în unele părți, acțiunea atât de improbabilă, încât ai senzația că citești într-adevăr un roman cu spioni. Alteori, energia narativă are o încărcătură judiciară, de atenție exorbitantă pentru detaliu.
O lectură critică a cărții „Religia woke”, în care Jean-François Braunstein ia în vizor teorii ale mișcărilor woke despre trei mari teritorii de luptă: genul, rasa și adevărul.
Care e legătura între anarhiștii secolului XIX, naționaliștii hinduși și teroriștii extremiști?
Un filosof german scrie despre Heidegger, Wittgenstein, Cassirer și Benjamin. Încearcă să-i lege doar biografic, ci și în filozofiile lor. Poate că e posibil, dar e de lămurit dacă volumul reușește s-o facă.
Lumea lui Călin Georgescu, bănuind că cele două cărți despre care o să vă zic chiar o exprimă, este o stranie combinație de misticism, anti-neoliberalism, ecologism creștin, naționalism legionar și conspiraționism antiștiințific.
Citită astăzi, „Pentru a deșcolariza societatea“ de Ivan Illich, pare căzută de pe altă planetă, dar radicalismul ei spune ceva despre curajul unor vremuri în care încă mai părea plauzibil că poți câștiga clasica luptă „împotriva sistemului”.
La prima vedere, „Însemnări răzlețe” e o carte despre relațiile dintre limbaj și lume, dar cu note metafizice – adică, mai exact, despre ce fel de lume trebuie să fie lumea pentru ca să suporte o asemenea relație între real și simbolic. Iar odată ce o citești descoperi mult mai mult de atât.
Pornind de la cazul lui Andrei Moran-Nae, profesorul universitar care a venit la orele sale de la Facultatea de Limbi Străine îmbrăcat în haine în mod tradițional feminine și a devenit apoi victima unui linșaj public și de presă, Iulian Bocai vorbește despre necesitatea toleranței și revoltei în societate.
Întrebările pe care „Discursul filosofic” de Michel Foucault le deschide sunt mai interesante decât răspunsurile pe care le oferă.
„Împăratul care nu putea să se pișe știind că se uită alții la el”, „Teoria erecției”, „Ne e frică nu de moarte, ci de ce facem cu ea” și alte gânduri a le lui Montaigne.
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
