Carte / Shakespeare
De la Hamnet la Hamlet
Mihai Iovănel
„Hamnet” este inspirat din viața lui William Shakespeare, dar numele „Shakespeare” nu apare deloc de-a lungul romanului.
Critic literar. Sau ceva de genul.
„Hamnet” este inspirat din viața lui William Shakespeare, dar numele „Shakespeare” nu apare deloc de-a lungul romanului.
Romanul lui Bogdan Coșa „Cât de aproape sunt ploile reci” nu-i chiar genul de literatură evazionistă care să te facă să evadezi dintr-o realitate oricum problematică.
Roman fantastic? Roman contemporan? Roman de epocă? Roman poetic? Roman de dragoste? Roman SF despre paradoxuri temporale? Imitație după Cărtărescu? Din toate câte un pic.
Regăsim în „Să ne fie la toți la fel de rău” marea calitate a lui Schiop: aceea de a citi partitura relațiilor de clasă.
„Lumea de sub noi. O călătorie în adâncul pământului” de Robert Macfarlane este una dintre cele mai palpitante și instructive cărți de nonficțiune traduse în România în ultimii ani.
Am făcut o listă de 7 filme în care sunt citite poezii – omagiu tardiv adus Zilei Naționale a Culturii Române de pe 15 ianuarie.
2020 a fost un an ciudat. Nici cărțile nu au dus-o prea bine. Cu toate astea, am ales 10 titluri importante apărute la noi anul acesta.
Am recitit de curând Ion având în cap întrebarea: „ce rămâne din acest roman după 100 de ani? Prin ce este el actual?”
Două romane noi: unul despre gestionarea suferinței în urma pierderii unor persoane iubite și altul care o carte de aventuri și de mistere care mizează pe suspans și atmosferă.
Romanul lui Jeanette Winterson „Frankissstein. O poveste de iubire” își are punctul de plecare într-o noapte din 1816 – una dintre cele mai faimoase nopți literare.
Radu Cosașu, unul dintre cei mai mari scriitori contemporani, a împlinit de curând 90 de ani. Îl sărbătorim prin acest șotron alfabetic.
Am scris despre două volume de poezie: Nu striga niciodată ajutor de Mircea Cărtărescu și Alwarda de Ruxandra Novac. Amândouă vin oarecum neașteptat după o lungă așteptare.
Recidivăm cu o listă adusă la zi de seriale și filme inspirate din cărți.
Cele 200 de pagini promit o lectură rapidă, dar nu va fi așa. Primele capitole seamănă cu un puzzle sau cu un rebus. Sau, și mai bine, cu un joc adventure.
Pentru că Penguin UK va publica „Nostalgia” într-o colecție superprestigioasă (Modern Classics), am recitit cartea, publicată inițial în 1989, sub cenzură.
Astăzi se deschid școlile într-o atmosferă de neliniște și îngrijorare. Am căutat în literatura română câteva cărți care să vorbească despre școala din alte timpuri, nu neapărat mai fericite.
„Fight Club 2” duce mai departe povestea originară (reluând-o din punctul în care o lăsase romanul, nu filmul – finalurile erau diferite).
Pentru că încă suntem în august, o lună de vacanță, am ales două thrillere fără ambiții literare, scrise în media literaturii de consum, dar care au unele ambiții intelectuale.
Dacă trei ore trec prea încet pentru unii spectatori de film, îi invit să se cronometreze în timp ce fumează oricare dintre romanele de mai jos.
„Pandemia veselă și tristă”: iată primul volum fiction de autor publicat în România despre pandemia de coronavirus, o culegere de șase povestiri semnată de Florina Ilis.
Cu prilejul avioanelor care bubuie afară de Ziua Aviației, o listă dedicată prezențelor aviatice în literatura română.
Facebook, după cum o spun mulți autori din „Viața pe Facebook”, este un dușman cam în aceeași măsură în care este și un prieten.
O listă de poeme, povestiri, romane, piese de teatru, care acoperă un spectru larg de emoții. Se pare că statuile n-au fost niciodată prea ușor de înțeles.
„Istoria secretă” de Donna Tartt cuprinde un lung șir de aluzii culturale a căror descifrare este un roman polițist în sine.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.