Carte / Nobel
Nobel pentru literatură 2026. Autobiografia unui clișeu
Mihai Iovănel
„Autobiografia roșului” a apărut în 1998. După aproape 30 de ani, pare o piesă în același timp vetustă și familiară.
Critic literar. Sau ceva de genul.
„Autobiografia roșului” a apărut în 1998. După aproape 30 de ani, pare o piesă în același timp vetustă și familiară.
Criticul literar Mihai Iovănel a radiografiat oferta celei de-a XIX-a ediții a Târgului de carte Bookfest 2026 (3–7 iunie, Romexpo, pavilionul B2). Invitata de onoare a acestui an este Bulgaria.
Începe Târgul de carte Gaudeamus. Romexpo, pavilionul B2, de miercuri până duminică. Programul 10:00-20:00, intrarea gratuită. Iată câteva (zeci de) recomandări ale criticului literar Mihai Iovănel.
Am ales să scriu, dintre cărțile lui László Krasznahorkai, doar despre Satantango. Principalul motiv e că autorul însuși a declarat că e singura carte pe care ar fi trebuit să o scrie și că a pus totul în ea.
Criticul Mihai Iovănel se întoarce cu o generoasă listă de recomandări – noi apariții care merită, de la târgul de carte bucureștean care anunță începutul verii.
★★★★★☆☆☆☆☆
Terminasem de citit „Căutătorul de comori”, romanul lui Daniel Roxin, cu câteva zile înainte ca știrea furtului unor artefacte mai mult sau mai puțin dacice dintr-un muzeu din Olanda să devină globală. O simplă coincidență, s-ar zice. Dar după o astfel de carte cine mai crede în coincidențe?
Începe Târgul de carte Gaudeamus. La Romexpo, în pavilionul central, de miercuri până duminică. Mircea Cărtărescu este președinte de onoare, unul dintre puținii președinți despre care nu se poate spune că reprezintă răul cel mai mic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Am citit cele patru volume din seria „Olguța” a lui Alex Moldovan din mai multe motive. Principalul e că seria a avut mare succes. Un motiv secundar e că mă așteptam să-mi placă și mie. Cel puțin una dintre așteptări mi-a fost infirmată.
★★★★★☆☆☆☆☆
Marin Mălaicu-Hondrari nu se grăbește. „Clandestin”, al cincilea lui roman, apare la nouă ani după romanul no. 4, „Războiul Mondial al Fumătorilor”. Nici când descrie acțiunile personajelor nu se grăbește.
Nobelul pentru literatură câștigat de Han Kang joia trecută a fost o surpriză pentru toată lumea. Criticul literar Mihai Iovănel trece în revistă cele trei cărți traduse în română din literatura ei.
Criticul literar Mihai Iovănel vine cu o recoltă bogată de la ediția de anul acesta, cu ficțiune tradusă și autohtonă, poezie, teatru și nonficțiune.
Farmecul Târgului Gaudeamus stă tocmai în alăturarea de titluri-bombă și titluri-petardă, de scriitori importanți și veleitari veniți parcă cu circul. Iată recomandările unui critic literar.
De la timpul încetinit al lui Caragiale, la timpul alternativ al lui William Gibson. Un material din arhiva Scena9 care inventariază cum se vede timpul în literatură.
Un critic literar propune nu o „rezolvare” a dezbaterii pe marginea volumului „Copilăria lui Kaspar Hauser”, ceea ce ar fi nu doar nerealist, ci și de nedorit. Se va vedea îndată de ce.
Criticul Mihai Iovănel pune pe listă multă ficțiune tradusă, un strop de ficțiune română, bogăție în nonficțiune și, nu în ultimul rând, doi Mari Bărbați.
După trei ani, Gaudeamus se întoarce (și, odată cu el, recomandările de carte făcute de Mihai Iovănel).
Citește o selecție din poezia Angelei Marinescu, care urmează să primească premiul special „Scrisul sau viața” la Gala Sofia Nădejde.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
Întreruperea provocată de pandemie îi imprimă Bookfest-ului aspectul unor straturi geologice suprapuse: cărți foarte recente stau alături de volume publicate în 2021, dar care nu au putut fi lansate.
A fost cel mai influent critic de film din România și cel mai cool personaj cultural al anilor ‘90. La 11 ani de la moartea lui, doi critici discută ce rămâne din personalitatea fascinantă și contradictorie a lui a.l.ș.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Klara și Soarele”, primul roman publicat de Kazuo Ishiguro după Nobelul din 2017, a devenit rapid cea mai comentată carte a sezonului.
Lansarea platformei de audiobook-uri în limba română „Echo” este cel mai important eveniment cultural al anului. Iată de ce.
★★★★★☆☆☆☆☆
O carte despre România anilor '70, a cărei autoare se simte la fel de străină în comunismul românesc al anilor ʼ70 ca publicul de limbă engleză căruia i se adresează.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul Hail Mary al lui Andy Weir este realmente palpitant și provocator atât dpdv narativ, cât și dpdv al ideilor puse în joc.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.