Intră la idei / Arhivă
În căutarea evreilor din fotografii
Raul Ștef
Prezentarea arhivei fotografului clujean Sárdi Elemér e o formă de-a recupera identitățile unor oameni care au pierdut totul.
Prezentarea arhivei fotografului clujean Sárdi Elemér e o formă de-a recupera identitățile unor oameni care au pierdut totul.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
În timp ce atenția publică e îndreptată spre drumul Roșiei Montane spre patrimoniul UNESCO, cei mai săraci locuitori din zona minieră au rămas fără case, din cauza inundațiilor.
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Am străbătut țara pentru a fotografia din dronă „tăieri la ras” - defrișări brutale, care arată dimensiunile dezastrului petrecut în ultimii 30 de ani în pădurile României.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Anul ăsta, Paștele este sărbătorit în același mod de către romano-catolici, greco-catolici și ortodocși: cu bisericile închise și fără credincioși. Am participat la trei slujbe, să înțelegem cum arată o ceremonie fără oameni.
Pentru micii fermieri care au afaceri cu flori, coronavirusul a însemnat vânzări prăbușite spre zero.
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
„Nu aveți idee câți bătrâni singuri sunt”, povestește Lucian. „Bătrâni singuri care îmi plâng la telefon. E cumplit.”
Cum arată țara în vremea pandemiei? Doi reporteri au pornit au pornit din Sighetu Marmației, de la granița cu Ucraina.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.