Schimbare / Animale
Când câinii devin parteneri de terapie
Raul Ștef
Chiar dacă terapia asistată de animale poate aduce beneficii importante în școli, spitale sau centre pentru vârstnici, ea este în continuare nerecunoscută în România.
Chiar dacă terapia asistată de animale poate aduce beneficii importante în școli, spitale sau centre pentru vârstnici, ea este în continuare nerecunoscută în România.
Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism.
O fabrică din Baia Mare ține pe linia de plutire mii de familii și ascunde fisurile adânci ale unei lumi în reindustrializare. O poveste despre frica de viitor și dependență economică, amplificate de mesajele iresponsabile ale politicienilor.
Am fost la Timișoara să vedem cea mai amplă retrospectivă a lui Dan Perjovschi de până acum. L-am urmărit desenând pe pereți, urcat pe o scară metalică, și am încercat să înțelegem cum arată România ultimelor decenii prin ochii lui critici și lucizi.
Închiderea librăriei independente La Două Bufnițe din Timișoara este simptomatică pentru întregul sector cultural românesc, unde librăriile dispar, bibliotecile se închid, cifrele care arată că citim cel mai puțin din Europa rămân constante, iar TVA-ul pentru cărți tocmai a devenit cel mai mare din UE.
Cinci experți care lucrează cu patrimoniul ne spun ce ar trebui să facem mai bine ca să ne păstrăm, îngrijim și valorificăm moștenirile culturale așa cum trebuie.
Am fost în atelierul pictorului Șerban Savu, care a reprezentat România la Bienala de la Veneția de anul trecut. Am vorbit pe larg despre drumul lui prin arte și idei, și despre cum s-a inspirat din Tițian, Poussin și din realismul socialist pentru a reda viața cotidiană ce se deschide în fața ferestrei, despre cum arată programul lui de atelier și nesiguranța continuă cu care munca artistică vine la pachet.
Ursula Philippi este prima femeie organistă din istoria de cinci secole a Catedralei Evanghelice din Sibiu. Artista povestește despre cum a studiat în anii ’70 pe singurul loc scos la concurs pentru orgă și cum nu s-a putut despărți niciodată de instrumentul la care a cântat toată viața.
O echipă de cercetătoare a reușit să reconstituie din frânturi de istorii și o arhivă de imagini viața și munca Ellei Hintz, una dintre foarte puținele femei fotograf din Clujul începutului de secol 20.
După 10 ani de abandon, procese și incertitudini, Muzeul Farmaciei s-a redeschis în proaspăt restaurata Casă Hintz din centrul Clujului. Cu mai bine de trei secole în urmă, o familie de sași din Slovacia, deschidea în această casă una dintre primele farmacii din Transilvania. Am vizitat muzeul și am invitat-o pe una dintre cele mai bune cunoscătoare ale sale să aleagă câteva dintre cele mai relevante obiecte din colecția expusă.
„Brancusi, l'art ne fait que que commencer” („Brâncuși, arta abia începe”), deschisă de curând la Centrul Pompidou, este cea mai mare expoziție dedicată până acum sculptorului care a plecat pe jos de la Hobița și s-a oprit la Paris. Vă propunem un scurt tur al expoziției în câteva fotografii.
Am stat de vorbă cu artiștii Șerban Savu și Ciprian Mureșan, care vor reprezenta anul ăsta România la Bienala Internaționale de Artă de la Veneția. Despre tema muncii în proiectul lor și în realitatea socială în care își practică profesia, și despre prietenia care i-a adus împreună în același atelier.
L-am însoțit la muncă pe Gabi, un curier de 22 de ani, care deservește o zonă ultracentrală a Bucureștiului și livrează cam 120 de colete pe zi.
Terapia prin muzică poate fi un ajutor real pentru pe cei cu dizabilități sau cu afecțiuni grave. Chiar dacă în multe țări le este oferită pacienților, alături de alte terapii de recuperare, în România nu este recunoscută profesia de muzicoterapeut. I-am cunoscut pe câțiva dintre cei care încearcă să schimbe acest lucru și care folosesc muzica pentru a-i ajuta pe ceilalți să facă față mai bine suferințelor.
În expoziția „The Impossible body / Corpul imposibil”, Adrian Ghenie investighează mutațiile corpurilor noastre în relație cu tehnologiile de care nu ne mai putem dezlipi.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
De Ziua Femeii, o comisară europeană a vizitat o comunitate vulnerabilă din Prahova. Dincolo de vizita ei stau eforturile unor femei care știu că fără presiune nu există schimbare.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
Cum arată o variantă de drum până la cumpărarea unei locuințe în Cluj?
În ultimele decenii, autoritățile lasă însă locuirea doar în seama pieței libere, iar asta duce la instabilitate socială și la decădere economică, spune arhitectul clujean Eugen Pănescu.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Mihai Cojuhari a învățat să tundă a doua zi după ce-a ajuns ca student la Cluj, acum 32 de ani. S-a întors acum pentru a-și ține familia departe de războiul din Ucraina.
La 66 de ani, o femeie din Bistrița urcă pe muntele Aconcagua, la 6.961 m altitudine.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.