Cine ești, București? / Literatură
FOTO: În căutarea Bucureștiului literar pierdut
Raul Ștef
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
Un fotojurnalist răsfoiește „Dicționarul de locuri literare bucureștene” și o ia la pas prin tot orașul, în căutarea unei capitale livrești.
De Ziua Femeii, o comisară europeană a vizitat o comunitate vulnerabilă din Prahova. Dincolo de vizita ei stau eforturile unor femei care știu că fără presiune nu există schimbare.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
Cum arată o variantă de drum până la cumpărarea unei locuințe în Cluj?
În ultimele decenii, autoritățile lasă însă locuirea doar în seama pieței libere, iar asta duce la instabilitate socială și la decădere economică, spune arhitectul clujean Eugen Pănescu.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Mihai Cojuhari a învățat să tundă a doua zi după ce-a ajuns ca student la Cluj, acum 32 de ani. S-a întors acum pentru a-și ține familia departe de războiul din Ucraina.
La 66 de ani, o femeie din Bistrița urcă pe muntele Aconcagua, la 6.961 m altitudine.
Prezentarea arhivei fotografului clujean Sárdi Elemér e o formă de-a recupera identitățile unor oameni care au pierdut totul.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
În timp ce atenția publică e îndreptată spre drumul Roșiei Montane spre patrimoniul UNESCO, cei mai săraci locuitori din zona minieră au rămas fără case, din cauza inundațiilor.
Vasile Nussbaum este unul dintre ultimii supraviețuitori români de la Auschwitz. Am stat de vorbă despre povestea sa de viață, despre deciziile politice care mutilează vieți, despre frică și memorie.
Am străbătut țara pentru a fotografia din dronă „tăieri la ras” - defrișări brutale, care arată dimensiunile dezastrului petrecut în ultimii 30 de ani în pădurile României.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Anul ăsta, Paștele este sărbătorit în același mod de către romano-catolici, greco-catolici și ortodocși: cu bisericile închise și fără credincioși. Am participat la trei slujbe, să înțelegem cum arată o ceremonie fără oameni.
Pentru micii fermieri care au afaceri cu flori, coronavirusul a însemnat vânzări prăbușite spre zero.
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
„Nu aveți idee câți bătrâni singuri sunt”, povestește Lucian. „Bătrâni singuri care îmi plâng la telefon. E cumplit.”
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.