
Film / Clasici
Éric Rohmer de la A la Z
Victor Morozov
Un tur ghidat prin viața unui creator care a știut să concilieze paradoxurile cu grație, punând totul în slujba cinemaului.
Un tur ghidat prin viața unui creator care a știut să concilieze paradoxurile cu grație, punând totul în slujba cinemaului.
De vorbă cu unul dintre regizorii și animatorii din spatele serialelor „BoJack Horseman” și „Tuca & Bertie”, despre succes, seriale anulate și viitorul (post-pandemic) al animației.
Filmul „Nova Lituania” spune povestea unui profesor excentric care visa să mute o parte din populația Lituaniei pe o insulă îndepărtată.
Am descoperit arta transgresivă a lui João César Monteiro, numai bine cât să-i găsesc filmele la liber, în „Portuguese Film Archive”.
Recomandări pentru cele patru zile de Urban Eye, festivalul de film documentar despre orașe și oamenii lor.
Ce-i face pe unii cinefili să stea lipiți de scaune în timp ce privesc, cu sufletul la gură, crime brutale, zombi și exorcizări? De unde apetitul pentru groază și a te îngrozi de bunăvoie și nesilit de nimeni?
„Vieții invizibile a lui Euridice”, filmul brazilian care a luat anul trecut un premiu important la Cannes, e acum pe HBO Go. O melodramă care se ia în serios cap-coadă.
Intuiam încă dinainte să dau play ce-aveam să găsesc în serial: clișee cu ghiotura, romantism la kil, cumpărat de la raionul de sales, și-o ideologie de câștigător-cu-orice-preț, care face aerul greu respirabil.
O cercetătoare americană descoperă animația rusă și est-europeană într-o carte publicată de curând.
Cum se face că unui om, oricât de tinerel și de neexperimentat, ajunge la un moment dat să i se vorbească cu „Părinte”? Acesta e misterul central din filmul „Corpus Christi”.
„Balanța” lui Pintilie evocă o lume gata-gata să-și iasă de tot din țâțâni, parcă ieșită din mintea unui cocainoman. Filmul, proaspăt restaurat, e de văzut pe Netflix.
De când așteptam să pot vorbi despre Adilkhan Yerzhanov, cel mai interesant om care a apărut în cinemaul Asiei Centrale în ultimii 20 de ani.
O expoziție ShortsUP reconstituie peste 100 de ani de cinema și schimbări sociale în 15 filme. Am văzut câteva dintre ele, să vă facem poftă de călătorit în timp.
Anul acesta, FFF se joacă la feminin, cu multe filme despre eroine nesupuse, mai vechi și mai noi. Am ales două filme de văzut sâmbătă seară la București.
Se întâmplă foarte rar, în România, ca un documentar să beneficieze de răsunetul critic internațional și de rumoarea cinefilă de tip „trebuie să-l vezi” înregistrate de „Acasă”, debutul lui Radu Ciorniciuc.
Recomandări pentru ultimele zile de toamnă în care mai putem avea cinema în aer liber.
Academia Americană de Film a anunțat noi standarde pentru eligibilitate la Cel Mai Bun Film. A venit cenzura bolșevică?
Kaufman suferă de sindromul care face ca teoria să fie știută din scoarță-n scoarță, dar degeaba: pe ecran asta nu dă naștere la nimic, în afara unui abur intelectualist care n-are pe unde să fie evacuat.
Din oferta excelentă de pe MUBI, am ales un portret al unui dictator atroce, un basm de ghetou și un film-eveniment despre Sicilia.
A 13-a ediție a festivalului de film documentar despre drepturile omului ne îndeamnă să ne gândim la diversitate, incluziune și acceptare a Celuilalt.
„Babyteeth”, care a triumfat în competiția principală a TIFF, e supraestimat. Cu așa material ofertant nimeni n-ar putea să dea greș.
Am văzut două debuturi în lungmetraj, care promit o deschidere binevenită, dincolo de tradiția ușor crispată a documentarului românesc recent.
Am revenit asupra capodoperei lui Jean-Luc Godard „Le Mépris” / „Disprețul” (1963), vedere însorită și melancolică dintr-o altă vară și din alte vremuri.
Am rugat trei colegi din echipa de selecție a Festivalului Internațional de Film Transilvania să aleagă trei filme dintre amorurile lor de anul acesta.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.