Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Azi au loc alegeri în Georgia. Aproape toată țara vrea în Uniunea Europeană. Dar din Rusia vine un partid cu o propunere greu de refuzat: dacă nu ne votați, vă invadăm.
În octombrie 2017 nășteam natural într-un spital de stat din București. Șapte ani mai târziu, la început de toamnă, alături de Laura Grunberg, Crina Radu și cu susținerea Asociației Moașelor Independente prezentam rezultatele primei cercetări din România pe tema violenței obstetrice. Nu știam până acum că și nevoile mele, cele de mamă, contează.
Cum modelează absența membrilor de familie imigranți viața de zi cu zi a celor rămași în țară? De câțiva ani, Larisa și Monica locuiesc doar cu bunica lor, pentru că părinții sunt la muncă în Spania, și se descurcă cum pot.
Am invitat o foarte tânără jurnalistă, în vârstă de doar 13 ani, să asiste la o discuție între adulți despre „de ce nu citesc copiii?” și să ne spună cu ce concluzii a plecat de acolo.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
Mai mulți angajați ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR) îl acuză pe directorul Călin Stegerean de abuzuri de putere, de transformarea locului de muncă într-un spațiu toxic plin de țipete, umiliri, atacuri la persoană și manipulare. Drept urmare, muzeul și patrimoniul au de suferit.
În plină discuție publică despre hărțuirea sexuală în universitățile românești, cercetătoarea Daniela Cutaș scrie despre cum #metoo și o celebră controversă au schimbat regulile prin care universitățile suedeze evaluează etica în cercetare și încearcă să devină medii mai sigure.
La 87 de ani, Tanti Profira povestește despre cum se măritau fetele odată, despre rolul femeii și despre înțelepciunea babelor, despre cum „nu mai știm să vedem binele mic.”
Într-o localitate mică din Bistrița-Năsăud, o mână de studenți la Teatru și de antropologi au găsit o formulă câștigătoare pentru a folosi responsabil patrimoniul construit în perioada austro-ungară. Un castel devine centru comunitar și adună în jurul lui o lume pierdută. Sau una pe cale să renască.
Am vorbit cu participanți la protestele de solidaritate cu Palestina din București, criminaliști specializați în problematica drogurilor, psihiatri, activiști și am cerut informații de la Jandarmeria Română, pentru a vedea cum stabilește instituția dacă o manifestație prezintă sau nu un pericol.
Limba maternă a Victoriei, Elenei, Iuliei și Alexandrei e rusa. Româna au învățat-o la școală, însă insuficient pentru a o vorbi liber. Așa că de peste doi ani se adună în fiecare duminică pentru a-și îmbunătăți româna – prin poezie contemporană.
Doi muzicieni din Cluj oferă educație muzicală copiilor din medii vulnerabile. De ce muzică și de ce are sens să știe cine a fost Mozart? Răspund patru oameni care predau muzică în medii și cu scopuri diferite.
Emil Străinu este general în rezervă, autor prolific de cărți conspiraționiste, specialist în OZN-uri și inventator. Am fost la Casa de Cultură din Urziceni, unde și-a lansat o carte despre resetarea planetară, și am plonjat într-un thriller cu iz de Geo Saizescu & frații Coen. Conține: fenomene paranormale, arme secrete & dispozitive minune, plagiate.
Durerea și lacrimile oamenilor nevinovați nu sunt titluri aride de știri, ci realitate. Citiți poveștile a trei tinere femei care și-au pierdut soții în războiul început de Rusia împotriva Ucrainei.
Am petrecut o săptămână în satul Bistrița din județul Vâlcea, unde zgomotul industrial al ultimilor 60 de ani, din inima munților, a amuțit brusc. Ce cred localnicii despre potențiala transformare a zonei miniere în geoparc protejat de UNESCO?
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Am vorbit cu tinere din Caucaz, unde femeile pot fi ucise de propria familie dacă le „pătează onoarea”, despre abuzurile pe care le-au trăit, despre cum au reușit să evadeze și despre cum arată noile lor vieți, departe de Rusia.
4B, o mișcare feministă radicală din Coreea de Sud, încearcă să remodeleze complet cultura patriarhală, prin refuzul oricărui tip de relații cu bărbații. Ce a determinat mii de femei să ia această decizie care le schimbă viața și ce consecințe are în societate?
Pe desele ei drumuri între Chișinău și Iași, Iași și Chișinău, o tânără studentă transformă necunoscutul în acasă și cunoscutul în dor - toate la bordul rutierei lui ghea Mișa.
Am plecat anul trecut de la a opta ediție a Minitremu Art Camp din Timișoara toropit de arșiță, dar și populat de gânduri despre natură și angoasele și nostalgiile tinerilor față de un trecut pe care nu l-au trăit. Anul acesta, până pe 15 iunie, tabăra își caută noi participanți.
Doamna Mița este frizerița unui spital din centrul capitalei. Îi pregătește pe pacienți pentru operațiile și intervențiile pe care urmează să le efectueze doctorii, iar pe cei internați vreme îndelungată îi ajută să se îngrijească. Nu îi este ușor să fie martoră la suferință, dar gândul că ajută pe cineva să-și păstreze demnitatea și stima de sine în momente grele, o ajută.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
