
Carte / Bani
Cum o pățea și Caragiale cu drepturile de autor
Ionuț Dulămiță, Ionuț Sociu
În anul 166 de după nașterea lui Caragiale, i-am citit două scrisori despre țepe pe drepturi de autor și plata cronicilor în icre și măsline.
În anul 166 de după nașterea lui Caragiale, i-am citit două scrisori despre țepe pe drepturi de autor și plata cronicilor în icre și măsline.
„Soldații. Poveste din Ferentari” e radiografia relației fragile dintre doi bărbați, obligată de normele sociale să se consume într-un apartament.
Ce-am aflat din cartea jurnalistului care l-a scos din minți pe Trump.
Se face frig, așa că ne băgăm sub pătură, bem ceai și ascultăm muzică neo-clasică, ambientală și noise.
„Intervenția”, romanul lui Dinu Guțu, „se mișcă între două lumi”: lumea băieților răi din galeria dinamovistă și lumea băieților & fetelor din SNSPA.
Pare să fi venit primă-iarna, iar asta ne-o spune nu doar vremea, ci și agenda de evenimente culturale care se aglomerează ușor-ușor a dezgheț.
Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
O viață fericită pentru toți în schimbul suferinței unuia. Cătălin Teniță scrie despre „Cei care pleacă din Omelas”, o proză de Ursula K. Le Guin, una dintre cele mai apreciate autoare de SF și fantasy din lume.
Săptămâna asta, avem un reportaj despre îmbătrânire, un podcast despre corp, sarcină și avort, un album de hip-hop ca un ocol al lumii și un film amuzant și cinic despre arta elitelor de azi.
Fantoma lui Maiakovski recită dintr-o barcă, un norișor malefic mișună printr-un castel, un regizor e transformat în ogar. Doamnelor și domnilor, Julian Radlmaier.
Ca telenovelă, „Cele trei fiice ale Evei”, de Elif Shafak, e foarte în regulă. Pentru cei/cele care vor mai mult, e prea puțin.
Săptămâna asta, avem SF clasic adus la zi, un podcast despre cum Anna Karenina poate salva vieți și încă unul o revoltă a femeilor dintr-un orășel din Oregon, în 1916.
Noul film al lui Constantin Popescu, Pororoca, este un studiu de personaj care urmărește degradarea fizică și psihică a unui bărbat după ce își pierde copilul într-un moment de neatenție.
Regizorul Claudiu Lorand Maxim vorbește despre „Țuhaus”, spectacolul despre condițiile din închisorile românești, în care un fost deținut își joace propriul rol.
Ne întoarcem puțin în 2017 ca să rezolvăm niște restanțe: techno cu chitări, autohton și experimental, trioul N.E.R.D., prietenii lor vedete și a treia revenire a lui Eminem.
E greu al naibii să ne urnim pe frigul ăsta năprasnic, dar poate ne fac cu ochiul niște evenimente culturale ale săptămânii.
Săptămâna asta, avem scurtmetraje acide și seriale adictive, o carte mai palpitantă chiar decât serialele și un podcast despre carnea în care locuim.
O expoziție a celui mai important muzeu din Cluj perpetuează stereotipurile despre romi din secolul 19.
Noul film al lui Haneke e ca un cocktail tranchilizant pentru înalta societate: sec și auto-suficient.
Reîntoarcerea e, din punctul meu de vedere, evenimentul anului trecut în cultura pop, iar muzica, firește, e unul dintre elementele-cheie.
Faptul că Traian Băsescu a avut de partea lui niște intelectuali prea admirativi nu înseamnă mare lucru, dincolo de virtuțile comice ale literaturii prezidențiale pe care aceștia au produs-o.
De data asta, tura de recomandări e mai scurtă. Ne trezim greu din vacanță și ne dezmorțim fiecare pe unde putem: la cinema, la muzeu și la teatru.
„Aleargă” este o meditaţie ritmată asupra vieţii care s-a prăfuit şi despre cum facem să ieşim din rutină.
Anul ăsta m-am hrănit cu aproape un spectacol pe săptămână - le-am devorat cu încântare și bucurie, gânduri de plictis sau timp pierdut.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.