★★★★★☆☆☆☆☆
În „Berliner”, cel mai nou film al său, Marian Crișan livrează aici o poveste care se dorește actuală, dar pornește din start cu handicapul inadecvării la vremurile pe care le traversăm.
Un american care a predat în România la finalul anilor '80 îți arată țara de acum 30 de ani în culori vii.
Am recitit de curând Ion având în cap întrebarea: „ce rămâne din acest roman după 100 de ani? Prin ce este el actual?”
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
Un preview pentru „RO 42”, proiectul prin care Local Design Circle a invitat mai mulți creatori din România să reinterpreteze stemele județelor.
Ieri, 31 august, a fost Ziua Limbii Române. Cum multe instituții de cultură au anunțat că vor transmite online diverse evenimente, am fost curios să văd arată o astfel de sărbătoare în mediul virtual.
Cu prilejul avioanelor care bubuie afară de Ziua Aviației, o listă dedicată prezențelor aviatice în literatura română.
Noutăți destul de multe, dar majoritatea cuminți și imprecise, cu nucleara pop „Dau moda”, dar și cu alternativi de cele mai multe ori fals-melodramatici.
Remus Țiplea a documentat timp de aproape 10 ani nunțile din Oaș. Expoziția și lansarea cărții de fotografie au fost anulate, așa că facem un tur virtual.
„Privirea spectatorilor trece prin noi și merge mai departe - prin munca noastră se vede, de fapt, munca întregii prese.”
Am citit cel mai recent și amplu studiu despre tinerii din sud-estul Europei ca să aflu ce nevoi au puștii din România.
Anul trecut, am aniversat o sută de ani de la Marea Unire. Cum s-au schimbat obiceiurile noastre de consum cultural? Am luat pulsul țării într-un infografic.
Am fost la un atelier de „el silbo”, un tip de limbaj fluierat din Insulele Canare care l-a inspirat pe Corneliu Porumboiu să facă filmul „La Gomera”.
Bilanț de început de școală: avem peste 1.200 de școli cu toalete în curte, elevii pleacă din țară, iar cei rămași nu știu cu ce vor ajunge la ore.
Ce e „the gig economy” și ce e „precariatul”, într-o piață a muncii în continuă schimbare? Ne uităm la niște date statistice, ca să înțelegem cum mai muncesc românii azi.
Cum arată câteva dintre filmele românești pe care le putem vedea în cinematografe începând de vara asta.
Ar trebui să scriu optimist, despre cât de promițător a început 2018 în muzica românească, dar nu e cazul.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Zilele noastre mărunte” de Cezar Amariei rămâne un volum decent pentru un debut, dar cu un pic de muncă suplimentară ar fi putut fi mai mult.
Un tur rapid prin cinci filme românești proaspăt lansate: „Lemonade”, „Moromeții 2”, „Un om la locul lui”, „Dragoste 1. Câine”, „Moon Hotel Kabul”.
Împreună cu ultimii colindători huțuli, am trăit Crăciunul pe rit vechi. Dumnezeu, familia, pădurea, animalele și casele sunt viața lor.
Am întâmpinat Crăciunul împreună cu Pițărăii cu măști din comuna Padeș, unde tradițiile arhaice merg mână-n mână cu noutățile lui 2018.
Noiembrie a fost o lună bună pentru muzica pop: Delia și Inna au îngenuncheat topurile și vizualizările, Mihail cucerește încă o dată prin sensibilitate, la fel face și Lucia.
Listă lunară cu muzici românești care mi-au atras atenția și mai ales despre care merită să vorbim, indiferent de ceea ce cred.
Un proiect de lege privind prevenirea și combaterea antiromânismului a fost înregistrat recent la Senat.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
