Carte / Istorie
Povestea celor pe care i-am vândut
Scena 9
Citește un fragment din „Exportaţii” de Sonia Devillers, un volum despre evreii vânduți de statul roman și istoriile lor nespuse.
Citește un fragment din „Exportaţii” de Sonia Devillers, un volum despre evreii vânduți de statul roman și istoriile lor nespuse.
De data asta, doar trei lansări care merită dezbătute pe larg: un single energic de la Vama și două albume - unul la ralanti și altul de la unul dintre cei mai provocatori muzicieni din ultima vreme.
Electric Brother remasterizează primul său album, Alina Eremia reușește un exercițiu pop nouăzecist, Paulina nu poate să cânte manele, iar Puya nu mai poate după zilele însorite de altădată.
„I hope you’re reading this, Ada Solomon.”
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
Printre vacanțe și festivaluri, muzica românească izbuteste să se facă auzită. Două albume ale unor trupe deja rodate, dar și unul cu revoltă.
O listă a extremelor: proiecte mai vechi care nu scapă de manierism & confort vs. două albume care destind nițel monotonia. Plus o reinterpretare a unei manele virale pe TikTok.
În „Stai jos sau cazi”, Bogdan Munteanu vrea să aducă tema epilepsiei în prim-plan cu umor, însă ajunge să pună în scenă o narațiune forțată.
S-au petrecut lucruri importante în muzica autohtonă la începutul primăverii: un EP nou de la Emaa, album Orkid și (cel puțin) o referință la Ucraina.
Multe de ascultat și de comentat, de la o surpriză manelo-pop la trap de petrecere, de la folkism 2.0 la ambient ecolog.
Unul câte unul, s-au tot adunat filme românești pe cele două platforme populare de streaming. Se cere așadar o listă.
Festivalurile încep să anunțe headlineri, cluburile fac liste tot mai lungi de concerte live, iar hip-hopul & trapul românesc sunt într-o formă de excepție.
Greve, inflație, sărăcie, primul McDonald’s, generația Pro și un album tragicomic de la Sarmalele Reci care poate fi despre toate astea. În 2021 a fost remasterizat și lansat pe vinil.
Ultima listă pe anul ăsta e destul de bogată în muzică bună, de la pop la hardcore punk, dar are și câteva chestii care nu conving.
Am ales să explorăm anul 2021 prin cinci cărți noi scrise de autori români.
După o vară relaxată, cu festivaluri ținute la mustață de valul al patrulea al pandemiei Covid-19, e amorțeală mare în muzica românească.
La câțiva kilometri de unul dintre ultimele locuri din România unde încă se extrage cărbune, artistul Lucian Muntean a organizat tabăra de creație Cărbunart, care explorează valența de muză a mangalului.
Rock-ul românesc merge pe brieful emoției & revederii, Balkan Taksim a scos un album așteptat de mulți dintre noi, iar Killa Fonic și Bruja au scos cântecul R&B al verii.
„Noaptea plec, noaptea mă-ntorc”, micul roman cu care revine Florin Lăzărescu, despre o zi din viața unui muncitor în construcții, este probabil cea mai bună carte de până acum a autorului.
7 povești din orașe mici, văzute de cititori și cititoare Scena9, pe care vă invităm să le descoperiți mai jos - din Jibou la Căzănești, de la Roman până-n Gherla.
Revenirea lui Tudor Ganea cu romanul „Cântecul păsării de plajă”, unul dintre cele mai bune volume publicate în ultimii ani, m-a luat prin surprindere.
În „Berliner”, cel mai nou film al său, Marian Crișan livrează aici o poveste care se dorește actuală, dar pornește din start cu handicapul inadecvării la vremurile pe care le traversăm.
Câtă emoție și câtă rațiune încap în lumile non-umane? La ce e bună agresivitatea și ce forme capătă ea în societățile noastre?
Un porc își găsește tradiționalul sfârșit în al șaptelea text al seriei „Scriitori și animale”, scris de Mihai Duțescu.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.