Miguel Gane, născut în România și devenit unul dintre cei mai citiți poeți contemporani de limbă spaniolă, ne-a vorbit despre cum a devenit poet și scriitor, despre cum lași deoparte egoul artistic ca să încurajezi cititul și scrisul și despre romanul thriller la care lucrează acum.
Eu ce fac ca să mă mai simt copil câteodată? Răspunsul Ancăi Popa e simplu: desenează. Am vorbit cu artista despre procesul ei de lucru, despre viața în Cape Town, Africa de Sud, și în Liești, Galați, despre procesul de a face un proiect grafic. Nu s-a sfiit să răspundă jucăuș, la fel ca ilustrațiile sale.
O ficțiune scurtă despre Primul Război Mondial așa cum n-a avut loc, în pregătirea unui nou volum de aventuri cu Popescu & Popova – polițiștii interbelici perfecți pentru bagajul de lecturi de vacanță.
La început de toamnă, două filme care oferă altceva decât aș vrea eu, în două moduri radical diferite.
„Horror Vacui” aduce pe scenă 505 de texte care explorează într-un performance maraton trauma abandonului infantil în România comunistă, unde peste un milion de copii au fost lăsați în grija statului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul lui Carmen Lidia Vidu, Jurnal de România #AiciSeViseazăLaSchimbare de la Teatrul Masca din cartierul Militari din capitală, este un nou episod dintr-o serie documentară.
Teoria intervenției ostile și cea a cetățenilor amăgiți pe TikTok evită o discuție despre extremismul din România, infantilizând societatea și externalizând problema.
Cum modelează absența membrilor de familie imigranți viața de zi cu zi a celor rămași în țară? De câțiva ani, Larisa și Monica locuiesc doar cu bunica lor, pentru că părinții sunt la muncă în Spania, și se descurcă cum pot.
Un interviu cu George ve Ganæaard și Horia Cucută, regizorii lungmetrajului „Clasat” - un film făcut „cu bani de-acasă”, care spune o poveste sinuoasă și nuanțată pe subiecte „hot” și reușește să uimească publicul de festival din toată lumea.
Patru lansări românești care se înscriu, lejer, în filosofia everything is a remix: cântece din folclor reintepretate prea banal, rock alternativ care sună ca în anii 2000, găleți cu rime lejere, de vară, și un tânăr speranță din Moldova.
Trei albume și un EP care merită atenție, ale unor muzicieni tineri și foarte diferiți: R&B, boom bap și niscaiva trap, popcorn pop și manelopop. Toate, însă, au ceva în comun: un paradoxal sentiment de nostalgie.
Cum să te bucuri etic de filme proaste, pornind de la patru exemple recente din cinematografia românească.
★★★★★☆☆☆☆☆
Un road movie de consum ușor intelectual, despre maturizare și motoreta Mobra, „Horia” e genul de film de care are multă nevoie cinematografia românească.
Trei albume românești mi-au atras atenția iarna asta: unul nesatisfăcător, sihăstresc (hehe), un rock greu și dezolant-melancolic și un garage rock à la Cartierul Armenesc
Toamna și iarna au adus mult trap și hip-hop în muzica românească, primul conectat la prezent, celălalt captiv în nostalgie și niscaiva frustrări, dar și un debut rock care merită toată atenția.
Citește un fragment din „Exportaţii” de Sonia Devillers, un volum despre evreii vânduți de statul roman și istoriile lor nespuse.
De data asta, doar trei lansări care merită dezbătute pe larg: un single energic de la Vama și două albume - unul la ralanti și altul de la unul dintre cei mai provocatori muzicieni din ultima vreme.
Electric Brother remasterizează primul său album, Alina Eremia reușește un exercițiu pop nouăzecist, Paulina nu poate să cânte manele, iar Puya nu mai poate după zilele însorite de altădată.
„I hope you’re reading this, Ada Solomon.”
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
Un fotojurnalist întreabă. Răspund un istoric, un filosof, o scriitoare și o jurnalistă.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
Printre vacanțe și festivaluri, muzica românească izbuteste să se facă auzită. Două albume ale unor trupe deja rodate, dar și unul cu revoltă.
O listă a extremelor: proiecte mai vechi care nu scapă de manierism & confort vs. două albume care destind nițel monotonia. Plus o reinterpretare a unei manele virale pe TikTok.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
