Carte / Literatură
Când destinul unei familii se confundă cu cel al unei țări
Scena9
Citește un fragment din romanul fenomen „A opta viață”, de Nino Haratischwili.
Conștiința colectivă de pe Scena9
Citește un fragment din romanul fenomen „A opta viață”, de Nino Haratischwili.
Citește un fragment din cel mai nou roman al Liliei Calancea, „Alionușka”.
În decembrie vine la Rezidența9 o expoziție care ne ajută să ne dăm seama că, dincolo de glam-ul fabulos, cultura drag înseamnă povești despre reziliență, iubire, dragoste de sine.
Citește un fragment din romanul Mariei Orban, „Toată dragostea dintr-o fotografie”.
Ce ne învață despre dragoste și distanță corespondența dintre poetul avangardist Antonin Artaud și actrița Génica Athanasiou (pe numele adevărat Eugenia Tănase). Ca să afli citește un fragment din volumul „Scrisori către Génica Athanasiou”.
30 de explorări pe tema granițelor, în ediția de Scena9 creată la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Au contribuit 37 de jurnaliști, artiști, cercetători, scriitori, filosofi și fotografi.
Numărul 4 din Scena9 pe hârtie a fost creat în pandemie. Înseamnă 34 de feluri de-a supraviețui, în cuvinte, ilustrații și fotografii, semnate de jurnaliști, scriitori, artiști, filosofi și cercetători.
Citește un fragment din „Livada de peri”, un roman despre copilărie, reziliență și prietenie.
„Revista asta e un test,” scriam în 2018, când am lansat primul număr de Scena9 pe hârtie. Am invitat câteva zeci de jurnaliști, ilustratori, fotografi, designeri, scriitori, regizori să schițeze harta culturală a țării și a lumii din acel moment.
Prima ediție tipărită creată în pandemia de COVID-19, în care am vorbit despre fricile, speranțele, întrebările, științele și artele cu care ne pregăteam de viitor în acel moment incert.
30 de articole pentru 30 de ani. În numărul 2 al revistei Scena9 pe hârtie, am privit către cele mai importante schimbări pe care le-au adus primele decenii de după căderea comunismului și sosirea capitalismului.
Citește un fragment din romanul „Dolores se destramă”, o poveste despre puterea pe care o au traumele asupra noastră și despre greutățile pe care le purtăm cu noi din copilărie.
Citește în avanpremieră un fragment din volumul „Totul despre iubire: Noi perspective” al autoarei bell hooks, o carte tradusă pentru prima dată în limba română.
Pe Petronela Rotar o recomandă curajul. Curajul de a-și schimba viața și de a vorbi deschis despre teme pe care societatea le tabuizează de când se știe: abuzuri, durere, pierdere, traumă, depresie.
Citește patru poeme din „20002020”, volumul proaspăt apărut al lui Constantin Vică, cunoscut, înainte de toate, ca cercetător în filosofia tehnologiei.
Am văzut documentare din Polonia și Columbia, din Taiwan până-n Rusia profundă și am revenit la concluzia îmbucurătoare pe care Astra ne-a oferit-o an de an: documentarul e un prilej excelent de a reflecta asupra lumii noastre.
Autoarele Raluca Nagy și Ioana Burtea, primele publicate în seria de non-ficțiune a colecției n’autor de la editura Nemira, vorbesc despre capcanele scrisului în limba engleză, turneuri literare și cât e adevăr și cât minciună când scrii non-ficțiune.
În cel de al pătrulea și ultimul episod al seriei Bagajul Cultural, cititorii spun ce artefacte culturale le-au schimbat lor relațiile.
Despre Jon Fosse cu regizorul Radu Afrim, care i-a montat textele în România, și traducătorul Ovio Olaru, care l-a transpus în limba noastră.
Citește un fragment din volumul „Asta nu e propagandă!” a jurnalistului Peter Pomerantsev și află cum arată o fabrică de trolli din Rusia sau cum s-au globalizat mijloacele de dezinformare.
Zece artiste și artiști tineri vorbesc despre miza lucrărilor pe care le vor expune la Diploma Show, dar și despre cele mai mari dificultăți pentru artiștii la început de drum în România lui 2023.
Citește în avanpremieră un fragment din volumul de eseuri al scriitoarei și antropoloagei Raluca Nagy, „Despre memoriile femeii și alți dragoni”.
Am derulat ultimele două decenii, în căutarea unor lucrări de arte vizuale, filme, muzici și cărți față de care Biserica Ortodoxă Română sau diferite organizații religioase au reacționat cu vehemență.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.