
Carte / Iubire
Ca să te-ndrăgostești de cineva, citește interviul ăsta
Luiza Vasiliu
Am vorbit cu Daniel Jones, editorul rubricii „Modern Love” din New York Times, despre legăturile ascunse dintre iubire și scris.
Am vorbit cu Daniel Jones, editorul rubricii „Modern Love” din New York Times, despre legăturile ascunse dintre iubire și scris.
De ce ar mai ține astăzi cineva un jurnal în afara celui deja prezent pe Facebook? Cam ăsta era, în linii mari, cinismul cu care așteptam jurnalul lui Radu Vancu.
În această antologie, Dan C. Mihăilescu identifică „marca feminității” prin „menstruație, graviditate și viol”.
De 1 iunie, am citit câteva cărți pentru care în mod normal nu aveam timp și nici context, că-i cam aiurea ca la 30++ să te mai joci cu găletușa și cu lopățica.
Citește un fragment din „Extraconjugal”, un roman noir despre lumea contemporană, cu spaimele și neoanele ei, în care „totul e alert, sclipitor, profund, memorabil”.
Anul ăsta Bookfest s-a lățit și vine și cu ceva titluri de cumpărat (un roman noir și poezie contemporană românească și traduceri cu titluri de vârf), plus o țară invitată (Suedia) cu o prezență ofertantă.
Trecem în revistă pe fast-forward tradiția întinsă și, până de curând, covârșitor negativă, a tematicii LGBT în literatura română.
În volumul 4 din „Lupta mea”, Knausgård se angajează, are episoade de amnezie de la băutură și se îndrăgostește de o elevă de 13 ani.
Avanpremieră: „Iată-mă”, primul roman al lui Jonathan Safran Foer din ultimii 10 ani, este povestea unei despărțiri și a unei lumi gata oricând să-și piardă echilibrul.
Cei care se vor hotărî să-l citească pe Florin Poenaru vor găsi în cel mai recent volum al său ceva ce a lipsit din Piața Victoriei: o perspectivă critică articulată asupra ultimelor trei decenii.
Cartea „Argonauții”, recent publicată în România, ne pune pe gânduri: ce înseamnă o familie? Dar o familie queer? Cum ne raportăm la căsătorie sau ce presupune să fii mamă?
Citiți un fragment din cartea dulce-amăruie a cărei adaptare pentru cinema rulează duminică la București.
Am ales 14 bucăți de lume, povestite, analizate, fotografiate și comentate de jurnaliști, fotografi și publiciști - iar apoi premiate de comitetul Pulitzer.
O carte clasică ce explică copiilor (și nu numai) o ditamai istoria de mii de ani. Citiți un fragment despre cuvinte, limbaj și hieroglife.
Serge Latouche crede că e important să ieșim din cultura în care consumăm prea multe obiecte făcute să se strice din ce în ce mai repede.
În volumul „Sergio Leone”, poetul Vlad Drăgoi își dă singur la operație; își trimite o cameră video în propriile măruntaie.
„Apostolatul antisocial” de Alexandru Racu e o lectură foarte catchy pentru toți cei interesați de ideologii, istoria ideilor sau postcomunismul românesc.
Citiți primul capitol din „Ultraviolență”, un roman despre tăcere, despre depresie, singurătate și dragoste.
O nouă carte ne invită să aruncăm un ochi prin lucrurile mai puțin cunoscute despre scriitorii care ne-au făcut ceea ce suntem.
„Fiecare zi era un ceasornic ce abia se mișca,/ un pumn care ne lovea lent înainte și-napoi,/ căldura electrică mocnea în aerul purpuriu”. Despre Edward Hirsch în traducerea lui Bogdan-Alexandru Stănescu.
Atunci, pentru prima oară în viaţa lui, Milo s-a simţit singur, o ciudăţenie părăsită la capătul universului. A stat până ce ultimul fir de fum a părăsit hornul crematoriului, apoi a început să-și facă bagajul.
O povestire din volumul „Imperiul Pisicilor”, despre întrevederea unui prim-ministru cu un înger, care ar fi putut schimba istoria.
„Glitch” de Vlad Moldovan mi-a plăcut la nebunie. E poezia cea mai bună produsă în momentul de față în Ro
O carte în care Alin Ciupală vorbește despre o bucată de istorie mai puțin cunoscută.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.