Carte / Literatură
Dragă nemernicule
Scena9
Citește un fragment din romanul „Dragă nemernicule” de Virginie Despentes, o poveste în care furia se împletește cu prietenia.
Citește un fragment din romanul „Dragă nemernicule” de Virginie Despentes, o poveste în care furia se împletește cu prietenia.
Am întrebat șapte copii între 7 și 14 ani, de la oraș și de la țară, ce părere au despre politică și ce ar face ei dacă ar fi la conducerea țării.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul despre sport și biopic-ul: două tertipuri cam prăfuite care devin, în mâinile cineastului Bennett Miller, calea către un plonjeu neanunțat în străfundurile psihotice ale Americii. Se lasă cu frison și uimire în „Foxcatcher”.
★★★★★☆☆☆☆☆
No surprises: grecul Yorgos Lanthimos își reconfirmă, prin „Kinds of Kindness” (acum în cinematografe), statutul de mic maestru al cinemaului cruzimii gratuite, menit să epateze o industrie servilă și lipsită de discernământ.
★★★★★☆☆☆☆☆
Mai știe cineva ceva de Hollywood? Lăbărțat și gata să o apuce în toate direcțiile, „Joker: Folie à deux” (din 4 octombrie în cinematografe) ne aduce vești nu tocmai bune despre studiourile americane de film.
Producătorul Sam Mendes și scenaristul Jon Brown discută despre francizarea de dragul profitului în industria cinematografică și efectele acesteia asupra calității producțiilor, actorilor și echipelor de filmare.
★★★★★☆☆☆☆☆
Date fiind vicisitudinile distribuției alternative de la noi, „Vampiru’ Zombi“, noul film al franc-tireurului Sebastian Mihăilescu, riscă să fie văzut de mai puțini oameni decât a putut să adune pe un generic. Ar fi însă păcat ca, după numai o proiecție în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, turneul lui să ajungă deja la sfârșit.
Ce implică gestul de a „face” imagine? Dar când aparții unui popor ale cărui urme audiovizuale au fost sistematic jefuite, dezmembrate, șterse – cel palestinian, de exemplu –, întrebarea capătă o încărcătură existențială. Kamal Aljafari dă, în „A Fidai Film” un răspuns dintre cele mai răscolitoare.
★★★★★☆☆☆☆☆
În primul dintre scurtmetrajele lui Jean-Luc Godard lansate postum, cineastul ne invită la masa de colaj-montaj cu ocazia adaptării unei scrieri din anii ’30.
Se încheie un an complicat, care în săli s-a tradus printr-o ofertă variată, dar fără favoriți clari. Uite cine a intrat pe listă.
Anul 2025 a început cu „Nosferatu” de Robert Eggers, o dihanie de imagini mișcătoare care concretizează o idee mare și fixă: să urle cât mai tare. Cinematografic vorbind, vestea bună pentru lunile următoare e că după catastrofa asta nu se poate merge decât în sus.
★★★★★☆☆☆☆☆
Socotelile testamentare ale lui Clint Eastwood lasă loc, în „Juror #2” (disponibil pe Max), unei dileme morale clasice din care a dispărut orice urmă de sfătoșenie.
„All We Imagine as Light”, regizat de cineasta Payal Kapadia (din 24 ianuarie în cinematografe), pune în scenă experiența imanentă a sororității pe fundalul unei țări în plină mutație socială.
★★★★★☆☆☆☆☆
Despre cinema de tomberon, în era colapsului moral al imperiilor. Am fost la „Captain America: Brave New World”, ceea ce vă recomand și vouă. Să vă explic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pentru debutul său „Armand”, cineastul norvegian Halfdan Ullmann Tøndel pune în scenă o discuție complicată despre devianță sexuală, dar se rătăcește până la final în piruete psihologizante trase de păr.
Classix Festival, o ocazie pentru descoperi ce ne spune muzica despre bucurie și tristețe.
★★★★★☆☆☆☆☆
A fost nevoie de maestrul Bong Joon-ho pentru ca Hollywoodul să ne ofere iarăși un spectacol grandios și, în același timp, coerent. Raportat la starea ambientală a industriei cinematografice, „Mickey 17” e o revelație.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Eephus”, o observație blândă, camaraderească a unei comunități de amatori de baseball de pe coasta de est a Americii. Înainte ca terenul local să fie transformat în școală, oamenii se întâlnesc pentru o ultimă partidă în care își varsă tot sufletul.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu poezia publicitară a gadgeturilor scumpe și conflictul lui tâmp, arondat în jurul unor valori băiețești tari ca piatra, „F1: The Movie” este blockbusterul ideal pentru amurgul umanității.
★★★★★☆☆☆☆☆
După câteva săptămâni faste în cinematografele noastre, oferta distribuției pare că s-a epuizat temporar. Iar filmul turcesc „Rana îndoielii” este o slabă consolare.
Alegoria are vânt din pupa: două filme ieșite în cinematografe în ultima perioadă vorbesc mai mult sau mai puțin pe ocolite despre panici, norme și dileme sociale acutizate. Te-ai prins?
Documentarul „Lesvia”, lansat în 2024, lungmetrajul de debut al regizoarei, nu se rezumă doar la istoria absolut fascinantă, pe alocuri îmbătătoare, a comunității lesbiene din Eresos, ci, la fel ca realizatoarea sa, există concomitent și în lumea „localnicilor”, a ruralului mic din Mediterana.
La jumătate de an de la căderea lui Bashar al-Assad, sirienii se simt din nou liberi, însă a crescut și tensiunea din societate, cu violențe sectare împotriva minorităților religioase.
★★★★★☆☆☆☆☆
Vara aceasta, pe marile noastre ecrane, o carieristă care se ocupă cu matrimonialele descoperă că dragostea nu înseamnă doar statistici și căsuțe de bifat, ci poate chiar un flux emoțional incontrolabil, situat mai presus de rațiune.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.