Viață&co / Psihologie
Rușine
Ionuț Sociu, Mircea Drăgoi
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Un capitol din „Walden sau Viața în pădure”, cartea-manifest în care H.D. Thoreau vorbește nevoia de schimbare și importanța unei vieți simple, trăită în acord cu natura.
Una dintre supraviețuitoarele ghetoului de la Mostovoi, Transnistria, unde au fost omorâți zeci de mii de evrei, își amintește infernul prin care a trecut.
A încetat din viață Voicu Rădescu, fondatorul teatrului independent din România, omul care, în 1994, a pus bazele Teatrului Luni de la Green Hours și Green Hours Jazz-café, unul dintre cele mai vechi cluburi de jazz din țară.
Proiectul „Muzeul Abandonului” crește o adevărată arhivă digitală cu povești despre traumele pe care le lasă abandonul, sub diferite forme. Iată mărturia pe larg a uneia dintre victimele lui.
Am adunat fire și povești care ne leagă de George Popescu, unul dintre cei mai buni fotoreporteri români, care a plecat prea repede dintre noi.
S-a stins din viață cea mai importantă etnomuzicologă română contemporană, care i-a făcut pe lăutarii din România cunoscuți în lume.
Într-un sat din Hunedoara, o fostă restauratoare și apoi liderul departamentului de conservare a textilelor de la The Metropolitan Museum of Art, unul dintre cele mai celebre muzee din lume, aflat la New York, aduce și conservă obiecte textile din toată lumea.
Foști membri ai comunității Copiii Soarelui îl acuză pe liderul Ardelean Fărcaș de hărțuire sexuală și alte forme de abuz.
Am vorbit cu fotojurnalistul Vadim Ghirda despre bine și rău, deziluzie și speranță, frumusețe și frică. Despre jurnalism și relația din ce în ce mai complicată cu adevărul, despre eroii neștiuți care fac posibilă munca corespondenților de război. Despre bagajul de suferințe pe care l-a adunat în cei 34 de ani, de când merge în inima conflictelor din toată lumea.
Centrul de Resurse Juridice apără drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale aflate în grija statului și celor supuse constant discriminării. Dar CRJ e la fel de fragil pe cât ne e societatea civilă și la fel de puternic pe cât îi sunt voluntarii.
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Artistul Jean-Lorin Sterian povestește despre experiența sa în Cuba și despre participarea lui la prima bienală independentă din istoria țării.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
Fanfara Ciocârlia explodează muzica la o viteză gâtuitoare. Sunt o trupă legendară, cu aproape trei decenii de concerte în toată lumea, dar rețeta succesului li se pare simplă: modestie și muncă.
★★★★★☆☆☆☆☆
O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
O oră de vorbă cu Son Lux, una dintre trupele alea care-ți deșurubează capul și te lasă pe tine să decizi cum ți-l pui înapoi. Despre arta ca muncă, speranță în timpuri grele, îmbătrânire și muzică.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O conversație cu curatoarea Adelina Luft, despre poziționarea Europei de est în relație cu discursul decolonial și Sudul global, dar și despre munca ei de curatoriat la Bienala Jogja 17, care a avut loc anul trecut în Indonezia.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
Asociații cu caracter religios, a căror strategie s-a bazat mult timp pe opoziția față introducerea educației sexuale în școli, au devenit în ultimii ani mult mai active în a-și promova propriile programe.
★★★★★☆☆☆☆☆
Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.