★★★★★☆☆☆☆☆
Film / Cinema
Brusc, vara trecută
Victor Morozov
Festivalul Filmului Francez include în programul de anul acesta „Mektoub, My Love: Canto Due”, în regia lui Abdellatif Kechiche.
★★★★★☆☆☆☆☆
Festivalul Filmului Francez include în programul de anul acesta „Mektoub, My Love: Canto Due”, în regia lui Abdellatif Kechiche.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prozatoarea Cecilia Ștefănescu debutează în regia de lungmetraj cu „Un loc sigur”, o poveste despre nevrozele românilor middle class desfășurată pe malul mării, într-o melancolică – și, treptat, tot mai angoasantă – vară indiană.
Cineasta Ivana Mladenović e autoarea unor filme underground și punk, proaspete, nonconformiste, lipsite de prejudecăți, rebele, murdare, într-o constantă și doar aparentă dezordine. Înainte să-i vedeți cele trei lungmetraje de ficțiune weekendul acesta, la Cinema Elvire Popesco, câțiva prieteni & colaboratori îi fac un portret colectiv.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cum a arătat lunga viață la pensie a lui Josef Mengele, alias „Îngerul morții de la Auschwitz”? La o asemenea întrebare cu iz sulfuros pare firesc să răspundă tocmai cineastul Kirill Serebrennikov, chitit în ultimii ani să-și fabrice o imagine – în aceeași măsură artificială și înduioșătoare – de teribilist al artei.
Patru dintre cele zece titluri care concurează de anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film au fost construite, mai liber sau mai fidel, pe baza unor cărți. Trei dintre aceste cărți – „Frankenstein”, „Hamnet” și „Train Dreams” – au apărut sau sunt în curs de apariție și în România. I-am invitat pe traducătorii lor să scrie despre cum au privit adaptările romanelor pe care le-au transpus, cuvânt cu cuvânt, pentru cititorii români.
Am vorbit cu Ehsan Khoshbakht, figură proeminentă la nivel internațional în restaurarea de film și co-director al festivalului „Il Cinema Ritrovato” din Bologna, despre cinematografia, politica, cultura și societatea iraniene.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prezentat în cadrul secțiunii „Generation” de la Berlinale, unde a primit Mențiunea Specială a Juriului Generation Kplus, „Atlasul universului” urmărește călătoria inițiatică a unui puști de la sat la oraș și înapoi, de-a lungul unei zile burdușite cu povețe și mici surprize.
★★★★★☆☆☆☆☆
Programat de mai multe ori în preajma Valentine’s Day la Cinemateca Eforie, filmul lui Jerry Schatzberg „The Panic in Needle Park” (1971) povestește o idilă (con)damnată de consumul de heroină, pe fundalul unei metropole care nu face nimănui favoruri.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai sprinten film american al ultimilor ani se numește „Marty Supreme” și e despre un puțoi acneic care-și pune lumea în cap de dragul unui țel absurd.
Ianuarie strânge laolaltă în cinematografe mai multe filme regizate de femei, de la reveniri mult așteptate la debuturi în forță. Nu atât o aglomerare miraculoasă cu iz de coincidență, cât dovada faptului că sistemul cinematografic a început să propună și să încurajeze voci noi.
În „Damnation”, regizorul Béla Tarr (1955-2026) colaborează pentru prima oară cu viitorul nobelizat László Krasznahorkai, deschizându-și cinemaul către vibrații cosmice. Așa apare uneori culoarea: sub forma unui alb-negru neguros și sculptural, care ascunde în pliurile sale disperarea tăcută de a fi venit pe lume.
Noi filme de la doi piloni ai cinemaului american independent din ultimele decenii, Jim Jarmusch și Kelly Reichardt, punctează, cu reușite variabile, finalul de an.
Un dialog cu legendarul regizor Jim Jarmusch, sub soarele Veneției. Despre „Father Mother Sister Brother”, cel mai nou film al său, despre poezie, muzică, ritmul orașelor și ce înseamnă să trăim alături unii de alții.
Un top reprezentativ pentru anumite tendințe, de la vulgaritatea transformată în motor de creație potrivit timpurilor la încercarea cinemaului american de a traduce cacofonia prezentului în forme cât de cât mainstream, care se zbat în luptă corp la corp cu Zeitgeist-ul.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dincolo de reflecția consensuală și cam stătută despre relevanță și declin la Hollywood, „Jay Kelly”, noul film al lui Noah Baumbach cu Clooney în rolul principal, afirmă în cele din urmă puterea regenerativă a bromance-ului.
Netflix continuă să colonizeze piața filmului așa-zis de artă, lansând, ca în fiecare toamnă, o importantă ofensivă cu autori care mai de care: de la voci consacrate și cadorisite cu carte blanche la noi talente dornice să impresioneze, platforma s-a impus în peisajul cinefil popular ca ceva mai profund decât un simplu supliment al marilor ecrane.
Interviu cu regizoarea Julia Ducournau despre noul ei film, „Alpha”.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Good Boy” e un horror ce reînnoadă firul unei tradiții de economie radicală a genului, teritoriu ideal de lucru pentru descurcăreții care vor să testeze idei năstrușnice pe bani puțini, pentru un maxim de efect. Filmul încă rulează în cinematografe.
Un interviu despre poezia și muzica unui film și cum construiești perspectiva unui copil.
Dacă există un nume care și-a lăsat amprenta pe aproape toate filmele esențiale ale Noului Val românesc, acela e Răzvan Rădulescu. Regizor și scenarist, Rădulescu a scris o parte din cinematografia care a schimbat felul în care se spun poveștile pe ecran. La 20 de ani de la lansarea filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, la care a lucrat, am stat de vorbă cu Răzvan Rădulescu despre cinema și ecourile Noului Val, despre literatură, prietenie și clavecine.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Pădurea de molizi”, cel mai recent film de Tudor Giurgiu, își propune să discute un episod sângeros și prea puțin cunoscut din istoria neamului românesc.
Omagiat printr-o mini-retrospectivă (26-28 septembrie) în cadrul BIFF, cineastul israelian Nadav Lapid s-a impus în ultimii ani drept cronicarul iconoclast al derapajelor, psihozelor și intensităților morbide ale țării sale. Nu atât o unidimensională „critică din interior”, cum mulți au catalogat-o grăbit, cât o catalizare nebună a energiilor prezentului într-o formă contradictorie, aptă să încerce un răspuns la întrebarea: ce înseamnă să fii israelian azi?
★★★★★☆☆☆☆☆
Acum douăzeci de ani, filmul „Moartea domnului Lăzărescu”, în regia lui Cristi Puiu, schimba definitiv fața cinemaului românesc. Astăzi, acesta se pregătește de un turneu omagial prin sălile noastre, prilej să îi admirăm, de la adăpostul timpului, căutările obsesive de pionierat.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Sorry, Baby”, debutul salutar al cineastei Eva Victor, deschide o dezbatere despre reconstrucție în urma unui abuz – nu ca un kit de supraviețuire aplicabil în orice context, ci ca un studiu despre unelte cinematografice specifice, chemate aici să figureze ceea ce nu poate fi pus în cuvinte.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.