Viață&co / Sărăcie
Viața pe stradă la -21 de grade
George Popescu, Vlad Odobescu
Câteva mii de persoane au trăit pe străzile Bucureștiului cea mai friguroasă noapte din ultimul an.
Câteva mii de persoane au trăit pe străzile Bucureștiului cea mai friguroasă noapte din ultimul an.
Amintiri despre noaptea trecută, mahmureală, deprimare și un an care tocmai începe. Tu ce faci pe 1 ianuarie?
Lumile noastre pot trăi bine-mersi și într-un caiet dictando.
În care un urbanist din Prelungirea Ghencea încearcă să-și salveze cartierul copilăriei din vârtejul interacțiunilor umane ce-l remodelează azi.
Hai salut, eu cred că noi toți suntem câteodată într-o cyber lume și relațiile la distanță sunt o chestiune obișnuită.
De treișpe ani trăiesc într-o liniște care s-a acutizat de cinci și în care zgomotele, atunci când apar, escaladează în mini-seriale de acțiune sau în recitaluri ale vieții și anxietății.
În noiembrie căutăm granița dintre sunet și zgomot, dintre liniște și izolare și explorăm cum se întâlnesc aici spațiul, corpul, percepția și memoria.
Timp de o zi, m-am plimbat între fast-food-uri, cu un ochi pe calorii și pe prețuri, iar cu celălalt pe oamenii de la mesele alăturate.
Românul față cu nutriționistul, fructele goji, dietele și efectul yo-yo.
Românul statistic mănâncă 8,37 kilograme de pâine și 3,69 kilograme de fructe pe lună.
Într-un oraș înțesat de hipermarketuri și discounturi, populat de oameni cu gusturi tot mai sofisticate, pare o minune că piața asta supraviețuiește.
Luna asta o să ne ocupăm de mâncare, deși n-o să gătim mai mult decât de obicei
O urmăream cu adrenalina pompându-mi în încheieturi cum face fotografii și îmi părea rău că nu am un aparat mai bun, că nu sunt eu aparatul.
Români, poftă bună la cultură! Cât consumăm, care-s felurile noastre preferate, ce ne lipsește de pe masă? Și, mai ales, de ce?
E foarte greu în ziua de azi să discuți în spațiul public despre bunătate. Orice încercare este primită cu râsete ironice, cu sarcasm facil și cu un cinism ce se vrea a fi înțelept.
O discuție despre posibilele transformări ale spațiilor publice din cel mai mare oraș al țării, cu Vintilă Mihăilescu, Mirela Duculescu, Ștefan Ghenciulescu și Șerban Shere Marinescu.
Despre Hușul copilăriei mele, cel de azi și alte planete incluse în expoziția Shrinking Cities in Romania de la MNAC.
Ne-am uitat pe statistici, să aflăm cât citim, cât de des mergem la film și la teatru și cât scoatem din buzunar pentru asta.
Am rugat 9 oameni să vorbească despre acele părți ale corpului lor ce nu se încadrează în comun.
Un antropolog povestește experiența lui cu artele marțiale.
Corpul a devenit, la propriu, obiectul sacralizat al unui cult de piață, cu „templele” și „ritualurile” sale, cu „sacerdoți” și „drept credincioși”.
Doamna primar Firea a promis dezbatere pentru noul regulament al culturii în spațiul public. Dacă nu suntem vigilenți, ne trezim îngrădiți.
De ce are nevoie filmul românesc ca să existe și dincolo de „Noul Val?”
Am urmărit câteva personaje din București, într-o mini-călătorie prin timpul personal.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.