★★★★★☆☆☆☆☆
Carte / Debut
Părinți și copii
Mihai Iovănel
„Părinți”, de Diana Bădica, funcționează mai bine ca volum autobiografic decât ca roman. Un plot în plus sau 150 de pagini în minus ar fi făcut minuni.
Critic literar. Sau ceva de genul.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Părinți”, de Diana Bădica, funcționează mai bine ca volum autobiografic decât ca roman. Un plot în plus sau 150 de pagini în minus ar fi făcut minuni.
★★★★★☆☆☆☆☆
Caut de ceva vreme un echivalent masculin al literaturii produse de Irina Binder. Așteptările mi-au fost răsplătite: am cules nu unul, ci două exemple.
În aprilie se împlinesc 455 de ani de la nașterea lui William Shakespeare. Am profitat de prilej pentru a trece în revistă prezența scriitorului în librăriile românești, dar și în teoriile conspiraționiste contemporane.
★★★★★☆☆☆☆☆
O carte instructivă, care se citește ușor și cu mare plăcere, despre cum literatura a modelat lumea, dar mai ales viceversa.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Istoria albinelor” ne ajută să dăm o formă viitorului distopic care deja se pregătește în cuptorul încălzirii globale, pe fondul distrugerii ireversibile a ecosistemului.
Despre biblioteci, în viețile și mințile noastre, dar și în două romane citite în succesiune.
Se termină „luna lui Marte”, așa că facem o trecere în revistă a lucrurilor perimate și a celor care rezistă în opera lui Nichita Stănescu.
O antologie de poeți ai celui de-al Doilea Război Mondial descrie o perioadă spectaculoasă: război, fascism, privațiuni, pace, comunism și demascare a fasciștilor.
Nina Cassian a fost un personaj fascinant și imperfect. Pentru a-i omagia imperfecțiunea fascinantă, las acest alfabet incomplet.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cristian Tudor Popescu nu mai are nevoie de nici o prezentare, însă „Vremea Mânzului Sec”, primul și singurul său roman, este mult mai puțin celebru decât autorul său. L-am recitit.
★★★★★☆☆☆☆☆
„O cameră doar a ei”, eseu publicat de Virginia Woolf în 1929, este probabil cea mai bună introducere în problema literaturii scrise de femei.
Am vrut să ilustrăm 9 poziții din Kama Sutra cu pasaje din literatura română, dar ar fi ieșit prea porno.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filozofia Academiei de Științe Sociale și Politice urmărea ca propaganda și știința își dădeau mâna, iar Ceaușescu controla totul.
★★★★★☆☆☆☆☆
Despre romanul romanul „Noaptea dintre lumi”, de Irinei Georgescu Groza sau când literatura de aventuri nu mai e doar o literatură de băiețeală.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Zilele noastre mărunte” de Cezar Amariei rămâne un volum decent pentru un debut, dar cu un pic de muncă suplimentară ar fi putut fi mai mult.
Elementul erotic este fundamental pentru lirica lui Emil Brumaru, inclusiv în poeziile despre dovlecei, bulion și morcovi.
Anul 2018 trecut în revistă, cu premiile, cărțile, dar și cu catedrala și referendumul său cu tot.
Duse sunt timpurile în care poșta era un conector geografic, social și cultural fără de care civilizația modernă ar fi fost de neînchipuit.
★★★★★☆☆☆☆☆
Peste câțiva ani, „Monoideal”, de V. Leac va fi socotit un volum clasic de poezie 2010+. Este clasic de pe acum
★★★★★☆☆☆☆☆
În romanul „Apără-ți coroana”, al francezului Yannick Haenel, autorul devine personaj, interacționează cu figuri reale precum Michael Cimino și Isabelle Huppert, și devine obsedat de ”Moby Dick” al lui Herman Melville.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu „Pâlpâiri”, Dan Lungu a scris un roman SF - dar unii cititori nici nu-și vor da seama de asta.
★★★★★☆☆☆☆☆
Recenzie morbidă la „Viața secretă a cadavrelor”, nonficțiunea perfectă pentru amatorii de Lovecraft sau Edgar Allan Poe.
Tema centrală a ediției de anul acesta e centenarul Marii Uniri. Dar să lăsăm asta: am ales 14 titluri lansate în preajma târgului.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Rătăcitorii” e un roman, dar construit din fragmente, asemenea unui volum de povestiri. Fragmente de povești, fragmente aparținând unor temporalități, spații, stiluri și genuri diferite.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.