★★★★★☆☆☆☆☆
Cu mecanica sa implacabilă, care face din societate o tablă de șah în alb și negru, „Close” – acum în cinematografe – îl confirmă pe Lukas Dhont în postura de nou star al filmului de artă consensual.
„I hope you’re reading this, Ada Solomon.”
★★★★★☆☆☆☆☆
„Holy Spider” - un film de gen care își propune, cu rezultate amestecate, să denunțe putreziciunea regimului politic de la Teheran.
★★★★★☆☆☆☆☆
Un SUV parcurgând un drum de țară șerpuitor: șanse bunicele să fie vorba despre un film iranian.
★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul „Taximetriști” (2023, r. Bogdan Theodor Olteanu) e un ghiveci cu de toate, care te încălzește, te face să simți chestii și reușește toate astea în ciuda limitărilor de ingrediente.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ce mai rămâne pentru imaginație atunci când un film își propune să arate absolut toate lucrurile care pot încăpea între o căsnicie complicată și un dezastru nuclear?
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Apollo 10 ½”: ironia blândă, caracteristică esențială a cinemaului lui Linklater, se dezvăluie aici încă din titlu. Nu acea misiune legendară de care a auzit toată lumea, ci industria lucrativă construită în jurul său.
Un top 10 al criticului Victor Morozov. Această listă e compusă numai din titluri care au fost distribuite în România și/sau pe Netflix.
Regizorul Jean-Marie Straub s-a stins din viață, parcă simbolic, la doar două luni după Jean-Luc Godard (pe 20 noiembrie), trăgând cortina peste o extraordinară (și probabil irepetabilă) aventură politică a cinemaului.
Prin ultimele sale filme și spectacolul „Noi suntem EROIne”, Alina Șerban îți dă ocazia să înțelegi dificultățile tinerilor din centrele de plasament și responsabilitatea de a le spune poveștile prin artă.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cazul „The Wonder”: un film despre Irlanda care s-ar fi putut petrece la fel de bine oriunde altundeva.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Triunghiul tristeții” e o nouă zeflemea despre societatea contemporană, cu concluzii la fel de previzibile ca și dățile trecute.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cu această nouă adaptare după „Nimic nou pe frontul de vest”, regizorul Edward Berger se asigură manu militari că n-a mai rămas nicio fărâmă de fascinație sau entuziasm pentru ideea războiului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cel mai liber film al anului, proiectat la noi în cadrul „Les Films de Cannes à Bucarest”, îi aparține veteranului polonez Jerzy Skolimowski.
★★★★★☆☆☆☆☆
Blonde se dovedește un caz mai incitant, fie și doar pentru că pe teritoriul lui se dă o luptă care m-a ținut în priză de la un capăt la altul.
Într-o zi de octombrie, în urmă cu 61 de ani, într-un cinematograf din New York, a avut loc premiera filmului „Mic dejun la Tiffany”.
★★★★★☆☆☆☆☆
Aureolat de selecția unui mare festival european, „Athena” dă buzna pe Netflix cu ditamai arsenalul pirotehnic.
★★★★★☆☆☆☆☆
Aici e Miller cel vechi – Miller cel interesat de acțiunea forțelor primare, generatoare ale unui spectacol tot mai rar văzut.
Victor Morozov scrie despre „Le Livre d'image” - o realizare superbă despre lumea (imaginilor) de ieri și azi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Gaspar Noé dă mai încet șmechereala și zgomotul de fond în numele unei confruntări directe (cum altfel?) cu lucrurile pentru care nu mai există rezolvare: boala și moartea.
★★★★★☆☆☆☆☆
Forma lui Jordan Peele preia cu generozitate deopotrivă din sensibilitatea prezentului și din istoria cinematografului, brodând sprințar și inventiv pe genuri încetățenite.
★★★★★☆☆☆☆☆
După pauza estivală, Cinematograful „Elvira Popescu” revine cu „Les Magnétiques”, film prezentat în exclusivitate.
★★★★★☆☆☆☆☆
Unde cineastul Xavier Giannoli ne servește o morală cu damf de naftalină despre corupția breslei criticilor, pe spinarea lui Balzac.
Un dialog deschis despre mâini, pian, vise, muncă și bucuria de a face ce-ți place.
