
Teatru / Romi
Un teatru rom pentru România
Ionuț Dulămiță
Am vorbit cu membrii primei trupe de teatru rom feminist din România despre lobby-ul pe care-l fac pentru înființarea primului teatru rom de stat.
Am vorbit cu membrii primei trupe de teatru rom feminist din România despre lobby-ul pe care-l fac pentru înființarea primului teatru rom de stat.
„Blade Runner 2049” reconstruiește spectaculos lumea onirică a filmului originar, dar se sprijină pe niște structuri narative îndoielnice.
Cel mai recent spectacol al trupei de la MACAZ, sub bagheta lui David Schwartz, e o madlenă dulce-hilizito-amară a copilăriei noastre, ăstora care-am trăit revoluția la 7 ani.
Empatia, în diverse forme, e a doua constantă a albumelor acestei cântărețe, dar cu Holiday Destination, apărut spre sfârșitul lui august, Nadine Shah ridică semnificativ miza.
Când s-a votat referendumul pentru legalizarea căsătoriei homosexualilor și lesbienelor în statul New York, primul lucru la care ne-am gândit eu și soția mea a fost: și acum?
Săptămâna asta, ne cunoaștem vecinii și ne întâlnim cu artiștii în cartiere, mergem la jazz, la film și la expoziții, și încheiem cu o piesă de teatru pe care e musai s-o vedeți.
Poemele lui Andrei Dósa sunt party, incantație chimică, pub, stimul, crom, nasuri pudrate, excese, plexiglas, oglinzi, digital ș.a.l. (și alte sclipiciuri).
Azi e noaptea aia din an în care artele își fac de cap, așa că luați-vă bicicletele, să faceți un tur pe la expoziții unde vă așteaptă de la pictură, la realitate virtuală.
Abhazia a fost un paradis tropical, de unde maimuțele au plecat în spațiu, iar oamenii făceau pe Dumnezeu. Cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon îi spune povestea.
Spectacolul cu numărul 40 din 2017 a fost întâmplător și unul care merită mai mult de cinci stele, pentru că e extraordinar de inteligent construit și jucat. ROVEGAN, la Replika.
Am văzut filmul „Soldații”, regizat de Ivana Mladenovic, și am vorbit despre el cu Adi Schiop, care-a scris cartea din spatele lui și l-a jucat pe unul dintre protagoniști.
De la muzică ambientală la muzică live, de la hip-hop rusesc la rock alternativ britanic, din Pompei până-n București.
„turturelele Disney dau rotocol/ uguind fa minor pă pervazu la giam/ «cipcirip e mișto dar totuși ce-i viața?»/ cu ochi mari dă copil le zic nu știu man/ gen să naște dân futai și să fute cu-alcool”
Da, a venit toamna, dar asta nu-nseamnă câtuși de puțin că a trecut vremea festivalurilor, concertelor, conferințelor și proiecțiilor de film.
Am petrecut trei ore și jumătate prin curtea și pe ulițele pe care se filmează noul Moromeții.
Vreau foarte mult să te conving să citești „Zece decembrie”, prima și deocamdată singura carte a lui George Saunders tradusă în română.
Am citit cărți despre lucrurile pe care vrei să le afli când ești tânăr: sexualitate, moarte sau pe ce drum s-o iei în viață (dar nu știi pe cine să-ntrebi).
„Have a nice day” e o animație neo-noir, fix așa cum ar fi făcut-o Tarantino pe ketamină. A fost atât de incomodă pentru guvernul chinez, încât a intervenit și a retras-o din competiția de la Festivalul de la Annecy.
De-a lungul ultimilor săptămâni, cât a ținut Festivalul George Enescu, am mers aproape zi de zi la Sala Palatului, pentru a prinde în fotografii lumea de dincoace de scenă.
Două performance-uri dinamice, cu muzică antrenantă, food for thought. Unul se mai joacă numai la Brașov și Cluj, celălalt e de văzut la București.
Poezia ca bandă desenată: astăzi, un rămas-bun de la vară (și nu numai).
De la jumătatea anilor 2000 încoace, The Horrors au reușit nu numai să supraviețuiască, dar și să se dezvolte, să experimenteze cu succes, să evolueze.
Au cântat la Glastonbury anul trecut, apoi în deschiderea lui Damon Albarn, la Berlin, iar un nene pe care eu îl stimez foarte mult, Dan Snaith de la Caribou, are numai cuvinte de laudă la adresa lor.
Nu ştim alţii cum sunt, dar noi suntem pregătiţi de o săptămână plină de evenimente, dintre care v-am preparat un meniu cald.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.