Carte / Scriitor
Viața secretă a marilor scriitori
Scena9
O nouă carte ne invită să aruncăm un ochi prin lucrurile mai puțin cunoscute despre scriitorii care ne-au făcut ceea ce suntem.
O nouă carte ne invită să aruncăm un ochi prin lucrurile mai puțin cunoscute despre scriitorii care ne-au făcut ceea ce suntem.
„Fiecare zi era un ceasornic ce abia se mișca,/ un pumn care ne lovea lent înainte și-napoi,/ căldura electrică mocnea în aerul purpuriu”. Despre Edward Hirsch în traducerea lui Bogdan-Alexandru Stănescu.
Atunci, pentru prima oară în viaţa lui, Milo s-a simţit singur, o ciudăţenie părăsită la capătul universului. A stat până ce ultimul fir de fum a părăsit hornul crematoriului, apoi a început să-și facă bagajul.
O povestire din volumul „Imperiul Pisicilor”, despre întrevederea unui prim-ministru cu un înger, care ar fi putut schimba istoria.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Glitch” de Vlad Moldovan mi-a plăcut la nebunie. E poezia cea mai bună produsă în momentul de față în Ro
O carte în care Alin Ciupală vorbește despre o bucată de istorie mai puțin cunoscută.
Dacă ești în fața ecranului, dar ai vrea să fii în altă parte, avem evadarea perfectă: trei poeme din „Glitch”, noul volum al lui Vlad Moldovan.
Nu e o listă perfectă: e prea centrată pe literatura engleză, prea albă, prea hetero, prea mainstream, prea apropiată de 8 martie.
Pentru a marca dispariția librăriei Anthony Frost, am făcut o listă de cărți în care e vorba de librării și biblioteci. Majoritatea n-au happy end.
La mai bine de o sută de ani de la începutul genocidului armean, un jurnalist reconstruiește povestea unor tineri revoluționari armeni de la începutul secolului 20.
După 9 ani și-un pic, s-a închis „Anthony Frost”, una dintre cele mai minunate librării din țară. Cititorii îi trimit câteva depeșe de despărțire.
Cronică de carte: Cu „Luminița, mon amour”, Cezar Paul-Bădescu încheie unul dintre cele mai radicale experimente din literatura română despre raportul dintre ficțiune și realitate.
Citiți în avanpremieră un fragment din „Simpatizanul”, romanul adictiv care a primit anul trecut Premiul Pulitzer pentru Ficțiune.
★★★★★☆☆☆☆☆
Dan Alexe are în el ceva de loser. Cu toate astea, cum e ultima lui carte - un volum compus din 22 de povestiri?
★★★★★☆☆☆☆☆
Cine este Eugen Ovidiu Chirovici, autorul român de thriller scris în engleză vândut pe o sumă cu șase zerouri?
Pe 27 ianuarie a fost Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, așa că am întocmit o listă de cărți scrise pe marginea acestui eveniment traumatic al secolului trecut.
În recenzia numărului 2 din Iocan ziceam că prozatorii români sunt autobiografici și previzibili: o cred în continuare, dar recunosc că pe asta n-am văzut-o venind.
De la capodopere la Hyperion, de la Geniu pustiu la Veronica Micle, totul despre poetul național.
Cine pretinde în bilanțurile de la începutul de an că a trecut prin toată producția e un mincinos chiar și într-o piață editorială mică precum cea românească.
Am citit recomandări de pe Goodreads în 2016 și m-am ales cu 13 cărți bune, mai vechi sau mai noi.
O conversație în 3 interlocutori și 3 limbi cu Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad despre Trado: o carte-dialog de poezie și eseu, despre traducere, trădare, scris și iubire.
Patru cărți despre două femei îți fac o poftă de citit așa de mare, încât rivalizează cu cele mai adictive seriale.
Cum e să traduci o carte de Charles Bukowski, ale cărei povestiri citite în era Trump ne întorc în America sordidă și cinică a periferiilor, din era Nixon.
„Non Stress Test”, noul volum de poezii al Elenei Vlădăreanu, este o autobiografie clinică a maternității, fără bomboane literare.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.