În lume / Război în Ucraina
Războiul îți arată cine ești cu adevărat
Larisa Kalik
O tânără jurnalistă de origine transnistreană povestește cum a schimbat-o primul an al războiului total pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
O tânără jurnalistă de origine transnistreană povestește cum a schimbat-o primul an al războiului total pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
O jurnalistă româncă și un antropolog ucrainean își compară observațiile asupra a două evenimente diferite (dar uneori remarcabil de asemănătoare), care au avut loc de Ziua Independenței Ucrainei în capitala României.
Un portret al directoarei centrului pentru ucraineni din Brașov Katya și al muncii ei sisifice, de a asigura refugiaților tot ce le trebuie - în mod special educație pentru copiii lor.
Cum funcționează programul guvernamental 50/20, care decontează cazarea și masa refugiaților ucraineni în România? Și de ce pentru unii proprietari români e prilej de speculă, dar și de conflicte cu ucrainenii?
O tânără jurnalistă de origine transnistreană merge în teritoriile proaspăt recuperate de armata Ucrainei, ca să ne arate ce au făcut rușii în zonele pe care le-au ocupat.
O tânără jurnalistă de origine transnistreană merge în teritoriile proaspăt recuperate de armata Ucrainei, ca să ne arate ce au făcut rușii în zonele pe care le-au ocupat.
Ce se întâmplă când un om de știință se pune în serviciul statului, mai ales în perioade tulburi ale istoriei?
O conversație între o istorică americană și Volodimir Rafeenko, unul dintre cei mai importanți scriitori ucraineni de război.
Fă cunoștință cu tinerii care dau o mână de ajutor atât refugiaților ucraineni, dar și autorităților din Republica Moldova.
Ce am aflat într-o lună și un pic de voluntariat în Gara de Nord, unde i-am ajutat pe refugiații ucraineni.
Cinci prieteni documentariști călătoresc în jurul Mării Negre. Patru dintre ei sunt acum în război.
„Războiul din Ucraina”, „prima carte din lume pe acest subiect”, în cuvintele fostului patronului de presă și co-autorului Sorin Roșca Stănescu, a fost lansată zilele trecute la Clubul Diplomatic din București.
O profesoară de franceză care s-a născut și a trăit toată viața la Kiev reface drumul fugii sale dintr-un „acasă” unde speră să se poată întoarce cândva.
Regăsesc Parisul exact cum îl ştiam. Atâta doar s-a schimbat: în grădinile din Tuileries se joacă şi copii de refugiați ucraineni.
Am petrecut câteva zile și în Cracovia, oraș cu o populație de 750.000 de oameni și în care se află acum aproape 200.000 de refugiați din Ucraina.
Rabka este o mică stațiune balneoclimaterică din sudul Poloniei, cu o populație de 13.000 de locuitori. De când a început războiul, aici au ajuns deja peste 2.000 de refugiați din Ucraina, iar asta a schimbat complet fața orășelului.
Cum vede războiul Eva Raiska, traducătoare, jurnalistă și scriitoare aflată în vestul Ucrainei.
Au lucrat o viață întreagă în film și televiziune, au documentat povești despre foamete și război, au călătorit și filmat în tot spațiul ex-sovietic. Pe 24 februarie 2022, războiul a venit peste ei.
Trebuie să nu uităm că orașele asupra cărora planează astăzi războiul și distrugerea au fost mai întâi decor pentru atât de multă viață.
Capitala Ucrainei e un memorial închinat nu doar sacrificiului celor oprimați de către aceia cu mai mult noroc, ci și voinței, dinamismului și renașterii.
O femeie născută în plin război mondial, o fiică care și-a trăit tinerețea în epoca Brejnev, o nepoată care a prins destrămarea URSS și cinci strănepoți ale căror vieți sunt deja date peste cap de invazia rusească în Ucraina.
Am vorbit cu un membru al Partidului Pirat Rus despre președintele țării, despre război, antipatia anti-rusă, (dez)informare și internet.
O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.