Schimbare / Mediu
De ce ar trebui să ne pese mai mult de pământul de sub picioarele noastre
Oana Filip
O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului.
O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului.
Un interviu cu documentariștii Mihai Dragolea și Radu Mocanu despre „După Cioate”, un documentar despre tăierile ilegale din pădure, un atac violent, pasivitatea statului și ce poți să faci când te lovești de toate astea.
„În căutarea umbrei”, expoziția fotografului documentar Bogdan Gîrbovan care se deschide pe 22 noiembrie la București, nu e doar un periplu artistic prin cea mai secetoasă zonă a României, ci și o experiență senzorială incitantă.
„O metropolă a fructelor și legumelor” din satul maghiar Tarcal, în regiunea viticolă Tokaj, îmbină ospeția cu teoria, grădinăritul organic, permacultura, biodinamica și arta, totul sub semnul diversității.
La 23 de ani, Oana își împarte zilele între studiile în zootehnie la oraș și munca de păstorit turma familiei ei, în satul natal. De ce ar alege o tânără din zilele noastre să muncească din greu la păstrarea unei tradiții care pare pe cale de a se stinge?
Un interviu cu Tomáš Šenkyřík, muzicolog și ecolog acustic despre sunet ca formă de grijă, despre cum poate fi salvată natura pas cu pas, cu multă răbdare și atenție și despre cum putem învăța să ascultăm lumea din jurul nostru — dacă ne trezim devreme și ne ținem gura.
În ultimul episod, trag linie după călătoria în Zona de Excluziune: cum rămâi cu ceva care nu poate fi cuprins în imagini sau în cuvinte? O încheiere despre memorie, absență și responsabilitate, dar mai ales despre cum a continuat timpul, atât după aprilie 1986, cât și după martie 2022.
În acest episod, ascultăm mărturiile celor care au fost reținuți și amenințați sau care au pierdut sub ocupația rusă a centralei nucleare de la Cernobîl oameni dragi.
Ocupația rusă a centralei de la Cernobîl, în primăvara lui 2022, a lăsat urme invizibile, dar apăsătoare. În acest episod, vorbim despre soldați iradiați, echipamente distruse, urină pe pereți și pagube ale devastării care însumează milioane de euro. Ce înseamnă securitatea nucleară într-un război în care nimic nu mai e sigur?
Ajungem la centrala de la Cernobîl, unde mii de oameni încă lucrează. Ce înseamnă să intri într-o centrală nucleară scoasă din uz, dar nu și din pericol? În acest episod, vorbim cu angajații care păzesc zi de zi ruina activă a reactorului 4 și cu cei care trăiesc cu urmele adânci ale ocupației ruse din 2022.
În satele din Zona de Excluziune Nucleară din jurul Cernobîlului mai trăiesc câțiva oameni care nu au vrut să plece. Sunt samoselî, locuitorii reîntorși mai mult sau mai puțin legal pe pământurile lor contaminate. Le ascult poveștile din timpul invaziei Rusiei în Ucraina, în 2022.
Zona de Excluziune începe discret, cu păduri tăcute, puncte de control și rămășițele unor sate pustii. În acest episod, intrăm oficial în spațiul contaminat, acolo unde fiecare copac, clădire sau obiect e un potențial purtător de radiație – și de memorie. Cernobîlul de azi nu e turistic, ci suspendat între interdicție, rușine și uitare.
În primul episod al acestui podcast, explorăm fantoma unui oraș. Prîpeat, construit special pentru centrala nucleară de la Cernobîl, seamănă cu orice cartier-dormitor construit sub URSS. Doar că acolo viața umană a dispărut cu desăvârșire, iar cea a naturii a luat locul în stăpânire. Totul, însă, s-a schimbat, odată cu invazia totală a Rusiei în Ucraina.
În aprilie ne uităm la natura din jurul nostru, care continuă să se degradeze, în timp ce atenția noastră se mută la înarmare, războaie, fascism și AI. Încercăm să definim mai bine probleme precum seceta sau risipa alimentară, dar și să vedem ce soluții există și cum putem merge înainte.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
George Vlad povestește despre expedițiile sale prin lume și despre filmele la care a lucrat ca inginer de sunet. Printre ele, Mufasa: The Lion King și Dune 2, pentru care a înregistrat sunetele deșertului.
Am petrecut o săptămână în satul Bistrița din județul Vâlcea, unde zgomotul industrial al ultimilor 60 de ani, din inima munților, a amuțit brusc. Ce cred localnicii despre potențiala transformare a zonei miniere în geoparc protejat de UNESCO?
În multe țări din Europa, relația dintre oameni și urși a devenit haotică și face loc multor ilegalități. În documentarul „Bears Uncovered”, o echipă internațională de jurnaliști a călătorit în România, Italia, Slovenia, Albania și Kosovo, pentru a afla cum s-a ajuns aici și ce putem face. Cum trăiesc urșii sălbatici și cei aflați în captivitate? Cum arată relațiile dintre comunitățile umane și aceste animale sălbatice? Care sunt soluțiile și scenariile posibile pentru ca cele două tabere să trăiască în echilibru?
Cel de-al doilea episod mapează pe larg posibile soluții prin care oamenii și urșii și-ar putea împărți teritoriul cu mai mult echilibru. O vânătoare mai permisivă? Protejarea zonelor rurale de urși? Împărțirea timpului cu urșii?
Ne aflăm într-un moment de cumpănă: fie oamenii extermină întreaga populație de urși de pe continent, fie urșii și oamenii reușesc să-și împartă de bună voie teritoriul.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
O conversație cu Antoinette Vermilye, co-fondatoarea unei fundații pentru protecția oceanelor, despre de ce bioplasticul nu ne va salva, cât de mult chiar ajută mașinile electrice și de ce peștele din oceanu nu mai e ce era.
O conversație cu Rebecca Burgess, fosta directoarea a unei organizații pentru eradicarea foametei și una dintre vorbitorii invitați la Climate Change Summit, despre cum se îmbină criza climatică cu nevoia globală de hrană.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
