Filosofie / Istorie
Simplitatea, Dumnezeu
Iulian Bocai
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Am stat de vorbă cu artista Nona Inescu pe o bancă în Grădina Botanică din București despre punțile dintre noi și natură, despre vulcani și trovanți, despre flori, apocalipsa climatică și focul care ne așteaptă după colț.
Un video-reportaj la Arboretumul Simeria, cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România și printre cele mai bogate zece locuri din Europa în ceea ce privește biodiversitatea.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Citește un fragment din volumul „Munții din viața mea”, cartea de memorii a lui Walter Bonatti, unul dintre cei mai mari alipiniști din istorie.
În timpul comunismului, un spital de psihiatrie încerca un model de tratament ce punea în centru relația cu pacientul. Astăzi, într-un spital din apropiere, câțiva angajați se străduiesc să-i facă pe cei internați să se simtă ca acasă.
Poate foragingul — căutarea și colectarea hranei în natură — să crească interesul oamenilor pentru protejarea habitatelor unor plante?
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
Cum se împacă lumea super-bogaților cu angajamentele pentru mediu, la doi ani de la lansarea campaniei de sustenabilitate a festivalului.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Le otto montagne”, paradoxul unui film complet lipsit de relief.
Un interviu despre cum poate natura să devină parte din munca artistică.
Citește un fragment din romanul lui Paolo Cognetti, o poveste care se întâmplă la peste trei mii de metri altitudine, într-un peisaj pe cât de liniștitor, pe atât de periculos.
În București se taie ilegal copaci după niște tipare deja încetățenite. Care e miza tăierilor și cine sunt cei care încearcă să le oprească?
La 66 de ani, o femeie din Bistrița urcă pe muntele Aconcagua, la 6.961 m altitudine.
Pentru proiectul „The Bear Necessities”, Ioana Moldovan a vorbit cu biologi, ONG-iști și vânători, care nu se pot pune de acord a cui responsabilitate sunt urșii din România.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
Un activist de mediu se luptă să înființeze un geoparc UNESCO în județul Vâlcea. Din teama de eventuale restricții pe care le-ar aduce forma asta de organizare, unii localnici i se opun vehement.
La o săptămână după ce inundații grave au lovit județul Alba, fotografii Andrei Becheru și Gheorghe Popa au mers la Roșia Montană, Ocoliș și Sohodol, trei dintre localitățile afectate, ca să documenteze ce a rămas în urma apelor.
O fotografă a călătorit prin munți, mlaștini și păduri, în căutarea celor mai mici plante amenințate cu dispariția și a răspunsului la o întrebare aparent simplă: de ce ar trebui să ne pese că dispar specii sub ochii noștri?
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
Artista transnistreană Carolina Dutca și Valentin Sidorenko, artist originar din vestul Siberiei, se uită la râul Nistru din perspectiva nufărului alb, specie pe care încă o adăpostește, în ciuda poluării.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.