Iulia Iordan, scriitoare & educator muzeal, invită 18 tineri la reflecție și dialog. „Despre ceea ce-i obsedează, despre ce-i face curioși în privința acestei lumi sau a perioadei pe care o trăiesc, despre întrebările pe care le consideră a fi cele mai importante.” Citește patru dintre aceste schimburi de idei, găzduite în cartea „Rămâi cu tine”.
De vorbă cu Martin Puchner, critic literar și filosof, despre conexiuni surprinzătoare și influențe dintre civilizații, despre ce înțelegem atunci când spunem „cultură”, despre felurile în care specia noastră își construiește memoria culturală și despre piste noi, deschise de inteligența artificială.
Întrebările pe care „Discursul filosofic” de Michel Foucault le deschide sunt mai interesante decât răspunsurile pe care le oferă.
„Împăratul care nu putea să se pișe știind că se uită alții la el”, „Teoria erecției”, „Ne e frică nu de moarte, ci de ce facem cu ea” și alte gânduri a le lui Montaigne.
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
O cronică a cărții lui Cristian Ciocan, „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”.
O cronică dublă, atât pentru volumul „Ce este filosofia?”, care încalcă toate regulile rezonabilității, cât și pentru „Țesătura opiniilor”, unde aceste reguli sunt expuse.
Cum se uită filosoful Isaiah Berlin la originile romantismului și ce putem învăța noi de aici.
Citiți un fragment din „Elogiu eșecului”, una dintre cele mai revelatoare cărți de filosofie din ultimii ani, în care Costică Brădățan arată cum eșecul poate deveni o unealtă în viețile noastre.
Câteva posibile răspunsuri la întrebarea: „Putem să disociem o operă de autorul ei?”
Cronica unei „evanghelii paranoice a extremei drepte românești, o antologie de teorii ale conspirației pentru care pun gaj în prefață Dan Puric și Claudiu Târziu.”
De la primele tratate protofeministe, la melodia Erikăi Isac, femeile au luat poziție în privința felurilor în care au fost tratate de bărbați.
Iubirea descrisă ca în 1880 în volumele „Vârstele iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin” și „Eros, Logos și Agape”.
„Totul despre iubire” e literatură motivațională stereotipă care produce gânduri atât de generale despre subiectul ei, că te dezarmează prin banalitate.
Promisiunile noastre de Anul Nou dau greș pentru că asta-i menirea lor. Pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi singurul moment al anului când ne permitem să luăm în râs eșecul, râzând în același timp de noi înșine.
Cum definești frumosul și ce legătură are asta cu sexul explică Iulian Bocai în cronica sa la cartea „Experiență estetică” de Jean-Marie Schaeffer.
Lenea nu e văzută cu ochi buni în cultura occidentală, dar poate fi o experiență filozofică în sine.
În volumul „Mic tratat despre marile virtuți”, Comte-Sponville vorbește despre multe virtuți. Una dintre cele mai interesante rămâne prelgerea despre generozitate.
Filosoful Costică Brădățan și Julien Crockett, avocat și publicist, discută despre setea de succes și binefacerile ascunse ale eșecului, despre căutarea și crizele sensului, despre ratați fabuloși ai istoriei, de la care trebuie să ne însușim lecții de viață.
Ce înseamnă că ne mai putem imagina o societate altfel decât capitalistă? Această idee o disecă Mark Fisher în „Realism capitalist. Nu există nicio alternativă?”.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Ce se întâmplă când ne întoarcem să citim cărțile marilor idoli?
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Ce anume împinge societățile să izoleze membri ai lor și să spună „nu sunt buni”?O cronică a cărții lui Michel Foucault „Istoria nebuniei în epoca clasică”.
