Roger Crisp este unul dintre cei mai importanți filosofi morali contemporani. Am aflat că e convins că putem preveni un dezastru cauzat de agenții inteligenți artificiali și că e cinic când aude despre corporații tech care angajează filosofi.
Am discutat cu cercetătoarea Almut-Barbara Renger despre prejudecățile pe care le avem când vorbim despre mindfulness și despre efectele acestei practici asupra sănătății fizice și mentale. Despre ce o motivează să studieze în continuare religia, dar și despre ce poate face biserica astăzi pentru a repara nedreptăți din trecut.
„Condiția umană", printre ultimele cărți politice scrise de o generație excepțională.
Rădăcinile artei sunt în istorie sau în biologia speciei? Află cum răspunde filosoful Denis Dutton în volumul „Instinctul artistic".
Un dialog cu gânditoarea Cynthia Fleury despre cum se manifestă resentimentul în climatul politic actual, despre cum poți să faci filosofie într-un spital și cum putem transforma amărăciunea în puterea de a ne înțelege atât pe noi, cât și pe ceilalți.
Mahoudeau încearcă să ne convingă că mare parte din cazul care se face în jurul mișcărilor occidentale adunate sub numele de woke este o panică și nimic altceva. Și în felul ăsta, cartea își trădează argumentul principal încă din titlu.
Cum ne uităm la eșec și cât de multe putem învăța din el? O cronică la volumul „Elogiul Eșecului".
Citește în avanpremieră un fragment din cea mai recentă carte a lui Judith Butler, una dintre cele mai controversate autoare de azi.
Ce aflăm despre Susan Sontag din biografia unei femeii care a locuit în casa ei.
Ce învățăm azi despre literatură, femei și scris din eseurile Virginiei Woolf?
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
E greu de găsit azi un cuvânt care să producă mai multă polarizare socială decât „progres”. Recent, liderii Partidului Social Democrat au căzut chiar de acord să-l scoată din statutul lor. Care a fost însă traseul acestui concept în istoria gândirii?
Se retraduce „Istoria sexualității” a lui Foucault, una dintre cele mai reputate cărți pe tema, atât de prezentă în ultimii anii la noi, a sexualităților divergente.
O explorare a operei filosofului William James, a cărui scriitură limpede și articulată literar are un loc special în istoria filosofiei.
Cu ce rămânem dintr-o carte odă pentru libertate, scrisă de un Ahmet Altan, un romancier turc încarcerat din motive politice.
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.
Am citit cele două cărți publicate de candidatul extremist George Simion: „Blocați în labirint”, și „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu ” și am înțeles de ce Simion se îndreaptă cât, poate de natural, spre fascism.
Cine câștigă între carte, film, joc video sau fan-fiction?
Autoarea Roxana Eichel analizează cum a influențat exilul trei dintre cei mai mari critici literari români.
O analiză a „Hillbilly Elegy”, cartea care l-a făcut celebru pe vicepreședintele J.D. Vance.
„Pentru o nouă cultură critică românească” nu e nici radicală, nici militantă, dar nici perfectă.
Când vine vorba de conflicte între oameni și animale, soluțiile propuse sunt adesea brutale: animalele trebuie să dispară. Aceste decizii implică convingerea adâncă înrădăcinată că omul este, pur și simplu, mai important decât celelalte viețuitoare. Dar are sens să privim lucrurile așa?
Care e legătura între anarhiștii secolului XIX, naționaliștii hinduși și teroriștii extremiști?
Un arhitect și un filosof vorbesc despre rolul arhitecturii ca naratoare a civilizației și despre conservare ca instinct omenesc fundamental.
