Valentina Rusu Ciobanu este cea mai cunoscută pictoriță din Republica Moldova, însă primele sale expoziții din România au loc abia acum, când artista a împlinit 100 de ani. Îi puteți vedea lucrările până pe 29 noiembrie.
La Timișoara s-a deschis recent o expoziție dedicată lui Harun Farocki, unul dintre cei importanți cineaști germani. Expoziția, curatoriată de Diana Marincu, este găzduită de Fundația Art Encounters.
Bogdan Alexandru Stănescu e unul dintre cei mai importanți editori de carte de la noi. Am vorbit cu el despre munca din spatele cărților și despre „Anansi”, noua colecție de literatură pe care a creat-o.
A încetat din viață Ionuț Cioană / Mircea Nicolae, unul dintre cei mai subtili artiști români din zilele noastre, curator și critic de artă pe care l-ați citit constant pe Scena9. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am ilustrat biografia celui care ne-a cules poveștile din copilărie, așa cum se cuvine - ca pe un basm.
Am stat de vorbă cu Ion Vianu, psihiatru, scriitor și disident emigrat din România în anii ‘70. De la începuturile psihiatriei în România, până la pandemie.
„Mă consideram o fire rațională și circumspectă, care reușea să evite isteria chiar și în situații limită.”
În inima sezonului de autoizolare, antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu, în jurul căruia s-a creat o uriașă rețea de oameni, a încetat din viață. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
În volumul ei de memorii, Marina Abramović vorbește despre Ulay, partenerul ei de artă și iubire radicală. Ulay a murit la început de martie, la 76 de ani.
Fabrica de Pensule din Cluj, unul dintre cele mai importante centre și colective artistice din România, tocmai a fost premiat pentru rezistență în cultură, la scurtă vreme după ce spațiul a fost închis.
Citește un interviu cu Călin Man, un artist care a făcut pionierat în filmul experimenatal și arta digitală din România ca membru al grupului arădean kinema ikon.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
Filmele lui Elia Suileman desenează portretul unor teritorii interioare prinse între conflict și tandrețe. Favorit al festivalurilor, regizorul revine anul ăsta la București, la Les Films de Cannes.
Citiți un fragment din „Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton”, una dintre cele mai spectaculoase povești de supraviețuire ale secolului XX.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Deși Alex n-a putut niciodată să vadă mai mult decât niște jocuri de lumini, s-a împrietenit cu primul lui calculator, așa că nu i-a luat mult să-și aleagă o profesie.
Mamă singură și sudor, Elena Drăgan nu a avut timp de pasiuni. Până când s-a pensionat și a descoperit pescuitul.
Pompiliu Sterian e aproape de-o vârstă cu România. L-am rugat să ne fie ghid prin propria viață, în care a cunoscut pe propria piele antisemitismul, în care a lucrat ca ziarist, pentru ca la vârsta a patra să devină blogger și actor.
Ioana Panait s-a născut când Primul Război Mondial nu se sfârșise, iar istoria României unite nu începuse. Am fost s-o cunoaștem și să-i spunem povestea.
Despre cenzură, alegeri și cinema cu Iosif Demian, regizorul filmului „Baloane de curcubeu”. După nenumărate tăieturi impuse de cenzori, peste 3 decenii de uzură și atacul unei ciuperci australiene, filmul a fost recent restaurat.
Gabriel Săndoiu predă filosofie și logică la Liceul Sf. Sava și e unul dintre cei mai buni profesori pe care-i știu. Am stat o zi la pescuit și am vorbit despre școală, cunoștințe și rolul unui filosof în spațiul public.
Ion Barbu consideră Petrila un laborator viu. Odată cu moartea minei, joaca sa artistică poate fi o salvare pentru oraș.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
