Am stat de vorbă cu artista Nona Inescu pe o bancă în Grădina Botanică din București despre punțile dintre noi și natură, despre vulcani și trovanți, despre flori, apocalipsa climatică și focul care ne așteaptă după colț.
Pe Petronela Rotar o recomandă curajul. Curajul de a-și schimba viața și de a vorbi deschis despre teme pe care societatea le tabuizează de când se știe: abuzuri, durere, pierdere, traumă, depresie.
Mi-e greu să justific de ce m-am agățat cu încăpățânare de scris, domeniul ăsta care m-a obligat mereu să am câte trei - patru joburi în paralel ca să supraviețuiesc și care m-a făcut să-mi văd burnout-ul ca pe ceva obișnuit și banal.
Am fost în satul Ein Hod, o colonie de artiști fondată de avangardistul român Marcel Iancu, unde zidurile spun o poveste întortocheată și adesea întunecată.
Octavian Udriște vorbește despre pasiunea lui pentru trenuri, o poveste care începe cu locomotivele cu abur din Cernăuțiul anilor '40, continuă cu primele locomotive Diesel din România și care, mai apoi, schimbă magistrala până la stația Timpuri Noi.
„M-am reinventat profesional, deja de vreo trei ori până acum”, spune Simona Tache în acest interviu, în care povestește, printre altele, despre pisica ei, Mihaela, despre călătorii, dar și despre cum a salvat-o umorul de multe ori în viață.
Am dat o fugă până la Ciocanu, un sat de la poalele Pietrei Craiului, unde frații-scriitori Matei și Filip Florian vin să lucreze în pace la cărțile lor. Echipa n-ar fi fost completă fără fotograful și alpinistul Mircea Struțeanu, cel mai tânăr frate din acest trio.
Exploratorul și biologul Alexandru Stermin vorbește despre expediții, frici & ubire și lecțiile pe care le-a învățat în junglă.
Ursitoare, psihoterapeută, depozitară de artă: Romany Marie are o istorie fabuloasă. Născută în 1885 într-un sat românesc, a deschis la New York o rețea de taverne unde se adunau pionierii și revoluționarii începutului de secol.
Lena Constante a fost o artistă care și-a întipărit viziunea în cărți pentru copii, marionete pentru spectacole de teatru, picturi, tapițerii, volume de memorialistică. Într-un moment istoric tensionat, ilustratoarea Sorina Vazelina aduce la lumină câteva pasaje din „Evadarea tăcută. 3.000 de zile singură în închisorile din România”, volumul de memorii al artistei despre anii petrecuți în detenție la jumătatea secolului trecut, fără niciun contact cu lumea.
Baronul transilvănean Francz Nopcsa e cel mai interesant om de care n-ai auzit: descoperitor de dinozauri pitici, călător, etnograf, fotograf, spion, candidat la tronul Albaniei.
Autor-cult. Chirurg. Explorator neobosit al lumii și-al oamenilor ei.
Am stat de vorbă cu artistul japonez Masahito Ono, care, prin instalații, film și fotografie ne face să ne gândim la efemeritatea vieții și a naturii.
Nu-mi pare rău că nu m-am făcut psiholog, arheolog sau detectiv, pentru că prin jurnalism am ajuns să experimentez în doze mici și controlate toate meseriile astea.
Un profil al scriitorului, editorului și criticului Bogdan-Alexandru Stănescu, omul care a marcat piața editorială din România în ultimii 20 de ani.
Andrei Kurkov, probabil cel mai cunoscut scriitor ucrainean de azi, tradus în 65 de țări, și președinte al PEN Ucraina, a fost prezent la București, în cadrul unui turneu internațional de întâlniri cu publicul pe timp de război.
La 66 de ani, o femeie din Bistrița urcă pe muntele Aconcagua, la 6.961 m altitudine.
De 22 de ani, Cătălin Beldea vânează eclipse de soare în toată lumea.
În care o ilustratoare și o dansatoare desfac ițele mișcării și ale vulnerabilității și definesc dansul contemporan.
A încetat din viață Voicu Rădescu, fondatorul teatrului independent din România, omul care, în 1994, a pus bazele Teatrului Luni de la Green Hours și Green Hours Jazz-café, unul dintre cele mai vechi cluburi de jazz din țară.
Fără prea multe filme la activ, vreun serial TV sau o pleiadă de roluri principale, Maria este totuși una dintre cele mai recognoscibile actrițe din generația ei.
A încetat din viață Laura Albulescu, redactor-șef al Editurii ART, una dintre cele mai creative și relevante apariții de pe scena culturală românească din ultimii 20 de ani.
Ne aducem aminte de Gabi Luncă, care ne-a părăsit recent, una dintre vocile remarcabile ale muzicii lăutărești, prin filtrul cântecelor ei triste ori ascuțite cu tematică maternă.
Românca feministă, pacifistă, călătoare și reformatoare a sistemului de învățământ, despre care nu știai nimic până astăzi.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
