Carte / Război în Ucraina
Make Poetry, Not War!
Elena Vlădăreanu
„Zilele Sofia Nădejde” ne invită să citim poeme și un monolog scrise de 3 autoare din Ucraina în toiul actualului război.
„Zilele Sofia Nădejde” ne invită să citim poeme și un monolog scrise de 3 autoare din Ucraina în toiul actualului război.
O tânără jurnalistă de origine transnistreană merge în teritoriile proaspăt recuperate de armata Ucrainei, ca să ne arate ce au făcut rușii în zonele pe care le-au ocupat.
Olga Grebennik are 35 de ani, e mamă, soție, fiică, artistă și scriitoare. E un om a cărui viață a fost ruptă în două.
O conversație între o istorică americană și Volodimir Rafeenko, unul dintre cei mai importanți scriitori ucraineni de război.
O artistă ucraineană are grijă pe timp de război de persoane cu dizabilități mintale, alături de soțul ei. Cum se descurcă?
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Ce am aflat într-o lună și un pic de voluntariat în Gara de Nord, unde i-am ajutat pe refugiații ucraineni.
Cinci prieteni documentariști călătoresc în jurul Mării Negre. Patru dintre ei sunt acum în război.
Tanya Shelepko, regizoare de teatru care a ales să rămână în capitala Ucrainei de la începutul invaziei rusești, vorbește despre importanța de a rămâne om și despre ce îi rămâne de făcut unui artist în vremuri de război.
O profesoară de franceză care s-a născut și a trăit toată viața la Kiev reface drumul fugii sale dintr-un „acasă” unde speră să se poată întoarce cândva.
Când îi ai în grijă pe cei care fug de război, voluntariatul e munca a o mie de slujbe.
Un reportaj din Basarabia de sud.
Andrei Kurkov, probabil cel mai cunoscut scriitor ucrainean de azi, tradus în 65 de țări, și președinte al PEN Ucraina, a fost prezent la București, în cadrul unui turneu internațional de întâlniri cu publicul pe timp de război.
Am petrecut câteva zile și în Cracovia, oraș cu o populație de 750.000 de oameni și în care se află acum aproape 200.000 de refugiați din Ucraina.
Povestea unui tânăr ucrainean de 26 de ani, despre război, prizonierat și Cernobîl.
Rabka este o mică stațiune balneoclimaterică din sudul Poloniei, cu o populație de 13.000 de locuitori. De când a început războiul, aici au ajuns deja peste 2.000 de refugiați din Ucraina, iar asta a schimbat complet fața orășelului.
Mihai Cojuhari a învățat să tundă a doua zi după ce-a ajuns ca student la Cluj, acum 32 de ani. S-a întors acum pentru a-și ține familia departe de războiul din Ucraina.
Cum vede războiul Eva Raiska, traducătoare, jurnalistă și scriitoare aflată în vestul Ucrainei.
Rusia lui Putin este azi un front de luptă împotriva cuvintelor purtătoare de gândire și opinie, de „esență de om”.
Mikhail Palinchak (n. 1985) documentează războiul care-i distruge țara.
Citiți un interviu cu unul dintre cei mai apreciați istorici români, despre gesturile lui Putin și ale armatei sale.
Am fost la granița de la Palanca și la Chișinău să documentez atât eforturile oamenilor care au reușit să scape de gloanțe, cât și ale celor care îi primesc.
Și dacă supraviețuiește, și dacă nu supraviețuiește acestui război, președintele Zelensky va fi cu siguranță autorul unei meta-meta-performanțe.
Au lucrat o viață întreagă în film și televiziune, au documentat povești despre foamete și război, au călătorit și filmat în tot spațiul ex-sovietic. Pe 24 februarie 2022, războiul a venit peste ei.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.