Lumea noastră / Viață&co
VIDEO Un weekend în stare de alertă
Ionuț Sociu, Vlad Petri
Cum se simte ritmul unui oraș după două luni de restricții și amorțire? Bucureștiul într-o zi: Lacul Morii, Văcărești, IOR.
Cum se simte ritmul unui oraș după două luni de restricții și amorțire? Bucureștiul într-o zi: Lacul Morii, Văcărești, IOR.
Nevoia de acționa împreună din simpatie duce la o conștientizare a problemelor sociale. Dar prejudecățile noastre despre lume și despre ceilalți ne pot tăia din avântul binefacerii.
Șapte adolescenți din diverse orașe din țară povestesc despre viața lor în izolare, despre transformările prin care trec în această perioadă și despre cum e să faci școală online.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Ca să înțelegem cum am ajuns în punctul în care un cunoscut politolog postează o „glumă” rasistă, am trecut în revistă trei decenii de umor românesc rasist.
O epopee despre nașterea unei culturi de maia și coptul unei pâini ca pe vremuri. Recomandată și ca antidot împotriva anxietății.
Umorul este un instrument de supraviețuire care mai taie din puterea paralizantă a evenimentelor macabre. E ca o ultimă protecție împotriva disperării și a fricii.
Andrei Dósa, poet și traducător: „Din cauza pandemiei, mi-au fost anulate două contracte de traducere. Eram asigurat până la sfârşitul anului.”
Măicuțele de la schitul Tămand și-au reprofilat atelierul de croitorie unde făceau veșminte bisericești, și au început să confecționeze măști de protecție și cearșafuri pentru paturi de spital.
Un antropolog explică de ce am am golit rafturile de făină și drojdie, precum și de ce ne-am apucat de copt pâine de casă în timpuri de pandemie.
Despre cum controlul asupra propriului corp poate fi preluat de coronavirus (înainte chiar să-ți dai seama).
Desigur, suntem cu toții vulnerabili în fața bolii, însă această vulnerabilitate este sporită pentru anumite categorii sociale sau etnice.
Sándor Zsigmond Papp povestește cum a rămas izolat fără familie la Malaga, în timpul pandemiei COVID-19.
„Am senzația că e mai curat aerul. Când m-am trezit mi-am dat seama că nu mai simt tensiunea-n burtă.”
Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, și femeile însărcinate.
Am vorbit cu 7 psihologi și psihoterapeuți de la linii de sprijin gratuite despre cum avem grijă de gândurile noastre zilele astea.
Am vrut să înțelegem cum se simte viața în izolare pentru cei vârstnici și am stat de vorbă la telefon cu zece persoane din București și din țară.
Afară e risc de coronavirus, înăuntru e izolare. Ce să facem?
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
Știi Monumentul Eroilor Sanitari? E pentru personalul medical care a murit în timpul gripei spaniole.
Aveți grijă ce scrieți pe Facebook, că vor veni extratereștrii și se vor uita la ce am postat în ultimele zile. Un nou episod dintr-un fals jurnal din anul gripei, ținut de scriitorul Mihai Radu.
Teoria conspirației e Netflixul săracului. Fals jurnal din anul gripei, ținut de scriitorul și jurnalistul Mihai Radu.
Am dat o fugă până la Slatina ca să încercăm halvița și braga de la prăvălia Atletul albanez și să vedem cum e viața culturală în orașul cu o populație de 70.000 de locuitori.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.