
Lumea noastră / Sănătate mintală
Cum înveți să oferi primul ajutor în sănătate mintală
Venera Dimulescu
Am stat de vorbă cu Samuel Bud, doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, despre cum e să oferi primul ajutor în sănătate mintală.
Am stat de vorbă cu Samuel Bud, doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, despre cum e să oferi primul ajutor în sănătate mintală.
„Acasă în lume”, un volum de antropologie vizuală coordonat de Vintilă Mihăilescu și Ioana Tudora, ne îndeamnă să definim diferența dintre „casă” și „acasă”.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
Am stat de vorbă cu două jurnaliste din Republica Moldova ca să aflu ce le-a motivat să înceapă un podcast despre problemele noastre mai puțin vizibile în societate.
Cum se simte ritmul unui oraș după două luni de restricții și amorțire? Bucureștiul într-o zi: Lacul Morii, Văcărești, IOR.
Nevoia de acționa împreună din simpatie duce la o conștientizare a problemelor sociale. Dar prejudecățile noastre despre lume și despre ceilalți ne pot tăia din avântul binefacerii.
Șapte adolescenți din diverse orașe din țară povestesc despre viața lor în izolare, despre transformările prin care trec în această perioadă și despre cum e să faci școală online.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Ca să înțelegem cum am ajuns în punctul în care un cunoscut politolog postează o „glumă” rasistă, am trecut în revistă trei decenii de umor românesc rasist.
O epopee despre nașterea unei culturi de maia și coptul unei pâini ca pe vremuri. Recomandată și ca antidot împotriva anxietății.
Umorul este un instrument de supraviețuire care mai taie din puterea paralizantă a evenimentelor macabre. E ca o ultimă protecție împotriva disperării și a fricii.
Andrei Dósa, poet și traducător: „Din cauza pandemiei, mi-au fost anulate două contracte de traducere. Eram asigurat până la sfârşitul anului.”
Măicuțele de la schitul Tămand și-au reprofilat atelierul de croitorie unde făceau veșminte bisericești, și au început să confecționeze măști de protecție și cearșafuri pentru paturi de spital.
Un antropolog explică de ce am am golit rafturile de făină și drojdie, precum și de ce ne-am apucat de copt pâine de casă în timpuri de pandemie.
Despre cum controlul asupra propriului corp poate fi preluat de coronavirus (înainte chiar să-ți dai seama).
Desigur, suntem cu toții vulnerabili în fața bolii, însă această vulnerabilitate este sporită pentru anumite categorii sociale sau etnice.
Sándor Zsigmond Papp povestește cum a rămas izolat fără familie la Malaga, în timpul pandemiei COVID-19.
„Am senzația că e mai curat aerul. Când m-am trezit mi-am dat seama că nu mai simt tensiunea-n burtă.”
Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, și femeile însărcinate.
Am vorbit cu 7 psihologi și psihoterapeuți de la linii de sprijin gratuite despre cum avem grijă de gândurile noastre zilele astea.
Am vrut să înțelegem cum se simte viața în izolare pentru cei vârstnici și am stat de vorbă la telefon cu zece persoane din București și din țară.
Afară e risc de coronavirus, înăuntru e izolare. Ce să facem?
Tensiunile dintre știință și religie au ieșit din nou la lumină, odată cu pandemia. Am invitat un cercetător să ne explice de ce.
Mai mulți antropologi, sociologi, politologi, psihologi și jurnaliști vorbesc despre recentele transformări globale și despre efectele extramedicale ale pandemiei de COVID-19.i
Câtă emoție și câtă rațiune încap în lumile non-umane? La ce e bună agresivitatea și ce forme capătă ea în societățile noastre?
Un porc își găsește tradiționalul sfârșit în al șaptelea text al seriei „Scriitori și animale”, scris de Mihai Duțescu.
Dacă animalele sunt ca pietrele, atunci le putem arunca într-un morman pe care putem călca. Dacă totuși nu sunt, atunci ne aflăm în fața unei dileme morale serioase.
Medicul veterinar care a fondat Centrul de Salvare și Reabilitare a Animalelor Sălbatice din apropierea Bucureștiului vorbește despre munca lor și despre cum nu mereu e recomandat să ne credem salvatorii animalelor.
Timp de aproape un an am lucrat la o serie video-documentară despre relațiile noastre cu animalele. M-a interesat să aflu cât loc ocupă animalele în viața noastră, ce roluri le-am alocat, care e impactul civilizației sapiens asupra lor și cum putem reclădi legăturile bazate pe respect dintre noi și restul animalelor non-umane.