Viață&co / Crăciun
Fantomele Crăciunurilor trecute
Andreea Chirică, Maria Persu
Ce ne pot spune bananele și portocalele despre (post)socialism? Și, de fapt, care-i legătura dintre viața cotidiană și politică?
Ce ne pot spune bananele și portocalele despre (post)socialism? Și, de fapt, care-i legătura dintre viața cotidiană și politică?
În România, se risipesc 70 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor anual. Cum s-a ajuns aici și ce putem face ca să consumăm mai responsabil?
Pornind de la propria experiență cu depresia postnatală, fotografa Felicia Simion relatează 22 de povești despre maternitate.
Suntem, oficial, cea mai puțin deprimată țară din UE. O psihoterapeută explică de ce în România mai că nu există depresie cronică?
Am întrebat 8 mame tinere care locuiesc în capitală cum le tratează orașul de când se deplasează +1, în care acel 1 implică un mijloc de transport de tip căruț.
Ce ne învață despre stil și experiment o expoziție care a aniversat 50 de ani de design vestimentar la Universitatea Națională din București.
O mamă își negociază relația de love-hate cu orașul, care i-a devenit aproape imposibil de navigat cu căruciorul copilului.
„Nu mai bea”, i-au spus la urgențe lui Grigore, dar degeaba. Consumul de alcool nu mai este demult o alegere pentru el, cum nu este pentru mulți români care se luptă cu dependența.
De Ziua Internațională a Persoanelor Non-Binare, o invitație la reflecție despre nevoia unui limbaj inclusiv, care să reformeze felurile tradiționale de a oglindi genul.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Inspirat de viața socială comprimată în garajele din Chișinău, fotograful Petruț Călinescu a început să documenteze și societatea înfiripată în garajele din România.
De curând, eutanasia voluntară și sinuciderea asistată au devenit legale în Spania. Un cercetător în etică aplicată pune în balanță argumentele pro și contra dreptului de a-ți sfârși viața cu demnitate.
Mi-a fost rușine de felul în care arăt de când mă știu. Și de aproape zece ani pendulez între anorexie și bulimie.
O fotografă a călătorit prin munți, mlaștini și păduri, în căutarea celor mai mici plante amenințate cu dispariția și a răspunsului la o întrebare aparent simplă: de ce ar trebui să ne pese că dispar specii sub ochii noștri?
La finalul primului nostru an cu pandemia, ne-am întrebat cum ne transformă criza sanitară relațiile intime. Când bucăți bune din viețile noastre se mută online, pe ecrane și în aplicații, ce forme noi prind tandrețea și sexul?
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
Nu am ambiții clare în viață, sunt convinsă că ideea de succes e relativă și că formulele de fericire sunt înguste. De unde, totuși, nevoia compulsivă de mai mult și mai bine, care mă macină, dar și exaltă? Și care e prețul ei?
O scrisoare foarte deschisă, despre cum se simte depresia și cum se înnoadă ițele ei cu cele ale identității.
În ultima lună de vară, mai tragem un pic cu gândul de soare și căldură și plonjăm în poemele ilustrate ale Andreei Chirică.
Am stat de vorbă cu Samuel Bud, doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, despre cum e să oferi primul ajutor în sănătate mintală.
„Acasă în lume”, un volum de antropologie vizuală coordonat de Vintilă Mihăilescu și Ioana Tudora, ne îndeamnă să definim diferența dintre „casă” și „acasă”.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.