Am săpat în aproape 1.000 de mesaje de pe site-ul onanisti.ro, scrise de administratorul său, Daniel Marian Dionisie, acum martor într-un dosar de urmărire penală. Deși bărbatul neagă că ar fi contribuit activ la comunitatea pe care o administra, mesajele pe care le posta arată fix opusul.
Nici nu s-au terminat bine ultimele alegeri că trebuie să ne gândim la următoarele, care au loc peste mai puțin de trei ani și jumătate. În perioada 2028-2030 vom avea, pe rând, alegeri parlamentare și locale, europarlamentare și prezidențiale, la care principala temă de campanie din partea suveranistă va fi cea a migrației în România și a consecințelor („nefaste” și „apocaliptice”, după cum au început deja să încerce să ne convingă) ale acestui fenomen.
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
Timp de aproape o jumătate de an, autorități, martori și o familie îndoliată din Ucraina s-au chinuit să afle adevărul despre moartea Victoriei Roșcina (27 de ani), jurnalistă deținută ilegal și ucisă în Federația Rusă.
De unde vine principiul majorității și cum îl vedem în acțiune azi, în democrațiile digitale, unde rețelele sociale se transformă în parlamente, iar politicienii populiști devin purtători de cuvânt ai ideii de super-majoritate?
Care sunt rădăcinile conceptului de birocrație și cum a devenit el un țap ispășitor pentru frustrările cetățenilor? Cum putem interpreta promisiunea candidatului extremist George Simion de a concedia jumătate de milion de bugetari și cum se înrudește ea cu DOGE condus de Elon Musk în SUA ori cu demonizarea administrației publice pe care Javier Milei o cultivă în Argentina?
În timpul penei de curent care a paralizat Peninsula Iberică, am văzut cum oamenii s-au descurcat. S-au găsit fără telefoane, au vorbit cu vecinii, au stat de vorbă cu cei pe care nu i-au văzut de mult timp. În piețe și alte spații comune au cântat, au dansat și au ascultat același radio.
Am fost în Siria, la nici două luni după căderea regimului lui Bashar al-Assad, ca să aflăm ce speranțe au pentru viitor muzicienii acestei țări eliberate după 50 de ani de dictatură.
Tradițional, luna martie este luna femeii, iar asta ar trebui să fie prilej nu doar de sărbătoare, ci și de chestionare a rolului în care societatea plasează femeile. De aceea am ales ca în această lună să explorăm o parte dintre aceste tensiuni care au în centru femeia.
De-a lungul timpului au primit amenințări cu moartea, zeci de mesaje de hărțuire, atacuri la persoană, bullying, comentarii misogine sau care le invalidau munca. Și toate acestea doar pentru că-și făceau meseria.
Suntem în căutarea unei persoane pasionate de social media care să ni se alăture în echipa Scena9. Dacă te regăsești în descriere, așteptăm CV-ul tău și câteva rânduri despre tine la editorial@scena9.ro.
Am vorbit cu unul dintre cei mai statornici exploratori ai propagandei despre cum mai putem vorbi cu „ceilalți”, despre ce pierdem în negura algoritmilor netransparenți și despre unde mai putem găsi speranță. (Spoiler: în Europa de Est.)
Șase persoane mi-au povestit cum au ghostuit pe cineva, ce i-a făcut să ia decizia asta și cum i-a afectat pe termen lung toată această retragere. Am dezlegat problema împreună cu o psihologă și o doctorandă în filosofie, ca să vedem cum ne putem reapropia unii de alții.
În timp ce România vota împotriva Europei, georgienii, care susțin aderarea la UE și NATO în proporție de aproximativ 80%, au ieșit în fața Parlamentului pentru a-și revendica viitorul, garantat de Constituție.
America pre-electorală văzută prin obiectivele a trei artiști români, care au străbătut Statele Unite de la Est la Vest timp de o lună.
Azi au loc alegeri în Georgia. Aproape toată țara vrea în Uniunea Europeană. Dar din Rusia vine un partid cu o propunere greu de refuzat: dacă nu ne votați, vă invadăm.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
Limba maternă a Victoriei, Elenei, Iuliei și Alexandrei e rusa. Româna au învățat-o la școală, însă insuficient pentru a o vorbi liber. Așa că de peste doi ani se adună în fiecare duminică pentru a-și îmbunătăți româna – prin poezie contemporană.
Durerea și lacrimile oamenilor nevinovați nu sunt titluri aride de știri, ci realitate. Citiți poveștile a trei tinere femei care și-au pierdut soții în războiul început de Rusia împotriva Ucrainei.
Am vorbit cu tinere din Caucaz, unde femeile pot fi ucise de propria familie dacă le „pătează onoarea”, despre abuzurile pe care le-au trăit, despre cum au reușit să evadeze și despre cum arată noile lor vieți, departe de Rusia.
4B, o mișcare feministă radicală din Coreea de Sud, încearcă să remodeleze complet cultura patriarhală, prin refuzul oricărui tip de relații cu bărbații. Ce a determinat mii de femei să ia această decizie care le schimbă viața și ce consecințe are în societate?
Pe desele ei drumuri între Chișinău și Iași, Iași și Chișinău, o tânără studentă transformă necunoscutul în acasă și cunoscutul în dor - toate la bordul rutierei lui ghea Mișa.
Pentru că luna trecută Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa a poposit la București, două jurnaliste și scriitoare au discutat despre cum se vede şi cum se scrie istoria pe linia Chişinău-Bucureşti-Londra.
Am stat de vorbă cu Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți autori din literatura kurdă și turcă. Despre ce înseamnă să aparții unei comunități persecutate și să devii o țintă pentru un regim opresiv, despre puterea scrisului și lupta pentru ca vocile intelectualilor publici să nu fie reduse la tăcere.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
