★★★★★☆☆☆☆☆
Filmul belarusului Nikita Lavretski „A Date in Minsk” a constituit, probabil, highlight-ul Festivalului Filmului European. Un nume deja încetățenit prin cercurile mai hip ale cinefiliei, Lavretski practică o artă a efemerului și a jetabilului, în priză cum nu se poate mai directă cu timpul său.
„Grand Tour” al portughezului Miguel Gomes imaginează un periplu fantasmagoric, muzical, imanent prin toată Asia de Sud-Est, în căutarea cine știe cărei năluci. Filmul rulează săptămâna aceasta în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest.
★★★★★☆☆☆☆☆
Platforma HENRI a acumulat o selecție de filme mute, care strânge laolaltă capodopere și curiozități timpurii într-ale imaginilor în mișcare. Printre ele, „Within our Gates” (1920).
Din când în când, e bine să mai vezi un „Lassie” nemțesc sau un „Star Wars” de pe Temu ca să-ți reajustezi așteptările de la cinema.
„Rezistența și încăpățânarea au rost doar dacă nu suntem singuri”, ne spune ediția de majorat a festivalului de film documentar și drepturi ale omului One World Romania. Am ales 14 filme din programul ediției, care să ne ajute să fim mai mult împreună.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Clasat” reprezintă debutul în lungmetraj al unui duo regizoral, George ve Gänæaard și Horia Cucută. Cei doi s-au descurcat bine având la dispoziție puțini bani și mult chef de cinema – suficient pentru a o pune de-un film. Un semn încurajator al descentralizării industriei de film românești.
Un critic de film se uită la realitate cu aceeași atenție ca la filme. Ce iese? O serie de eseuri despre imaginile din jurul nostru.
Omagiat printr-o mini-retrospectivă (26-28 septembrie) în cadrul BIFF, cineastul israelian Nadav Lapid s-a impus în ultimii ani drept cronicarul iconoclast al derapajelor, psihozelor și intensităților morbide ale țării sale. Nu atât o unidimensională „critică din interior”, cum mulți au catalogat-o grăbit, cât o catalizare nebună a energiilor prezentului într-o formă contradictorie, aptă să încerce un răspuns la întrebarea: ce înseamnă să fii israelian azi?
★★★★★☆☆☆☆☆
„Good Boy” e un horror ce reînnoadă firul unei tradiții de economie radicală a genului, teritoriu ideal de lucru pentru descurcăreții care vor să testeze idei năstrușnice pe bani puțini, pentru un maxim de efect. Filmul încă rulează în cinematografe.
Un proiect de dans, arhitectură, arte vizuale și psihologie îți arată șase artiști dansând pe scări și te invită la un workshop despre relația dintre spațiu și corp.
Day #3 in San Sebastian: on the fringes of reality and fiction. Stone says Obama’s USA is as bad as Nazi Germany. Historic docs and fiction. Hong-san soo. “American Pastoral”.
Viața își reia cursul după alegerile parlamentare, cu muzică, film, teatru și alte chestii de limpezit creierele.
O săptămână full, cu filme documentare și dezbateri pe teme actuale, lansări de carte și un pic de dans.
Mai vedem o cafea, mai ascultăm o revistă, ne mai rugăm pe niște jazz, mai întâlnim niște fotografii și câte și mai câte.
La Sibiu am (re)descoperit cât de intensă poate fi tăcerea pe scenă și cât de puternic poate să fie teatrul de stradă. Și am aflat că o mișcare greșită a evantaiului e echivalentul sinuciderii pentru un actor din teatrul Nō.
Oricât de nemilos se arată și miezul ăsta de vară, tot găsim motive de ieșit din casă, așa că dăm și noi mai departe.
Joi, 29 iunie, de la ora 17.30, la Cinema Elvira Popescu din București se lansează reeditarea autobiografiei lui Lucian Pintilie - „Bricabrac (De la coșmarul real la realismul magic)”, Editura Nemira, 2017.
Răcorim miezul verii cu documentare și poezie, performance-uri și dezbateri. Ia vezi pe unde iese Scena9 din casă când iese.
Vremea se va răci în toată țara în perioada următoare și, odată cu asta, se întețesc și evenimentele care vă așteaptă ca vizitatori.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Valul uman”, umanitatea pare suspendată într-o burtă a balenei, unde conexiunile sale sunt rupte și tot mai separate de viața sa anterioară.
Benny și Josh sunt doi frați din New York, cunoscuți în lumea cinematografiei drept „semizei ai filmului”, „cei mai electrizanți regizori din generația lor”, „fucking amazing” sau, mai simplu, „frații Safdie”.
Joi, 21 septembrie, la Cinema Union din București, are loc prima proiecție din cadrul Cineclubului Queer: „Sunday Bloody Sunday”, un film care a avut premiera în 1971, la patru ani după decriminalizarea homosexualității în Marea Britanie
Nu ştim alţii cum sunt, dar noi suntem pregătiţi de o săptămână plină de evenimente, dintre care v-am preparat un meniu cald.
Am vorbit cu regizoarea lui „We Need to Talk about Kevin” despre tematica filmelor ei, de la primele, până la „You Were Never Really Here”, cu care a venit la Les Films de Cannes.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
