Am stat de vorbă cu cercetătorul Mircea Păduraru despre volumul „Fondul interzis”, în care explorează un subiect adesea evitat: exprimarea licențioasă în cultura populară.
Citită astăzi, „Pentru a deșcolariza societatea“ de Ivan Illich, pare căzută de pe altă planetă, dar radicalismul ei spune ceva despre curajul unor vremuri în care încă mai părea plauzibil că poți câștiga clasica luptă „împotriva sistemului”.
O discuție despre terorismul creștin, sistemul digestiv al lui Iisus, importanța dezbaterii și religia în Imperiul Roman.
Șase dintre tinerii noștri colaboratori reflectează asupra vizitei lor la Memorialul Închisoarea Pitești și Muzeul Comunismului pentru Copii, unde au fost împreună cu scriitoarea Iulia Iordan.
Pentru prima dată în istorie, botaniști din întreaga lume au votat să schimbe numele a sute de plante, în încercarea de a elimina conotațiile rasiste din denumirile lor științifice.
La prima vedere, „Însemnări răzlețe” e o carte despre relațiile dintre limbaj și lume, dar cu note metafizice – adică, mai exact, despre ce fel de lume trebuie să fie lumea pentru ca să suporte o asemenea relație între real și simbolic. Iar odată ce o citești descoperi mult mai mult de atât.
Iulia Iordan, scriitoare & educator muzeal, invită 18 tineri la reflecție și dialog. „Despre ceea ce-i obsedează, despre ce-i face curioși în privința acestei lumi sau a perioadei pe care o trăiesc, despre întrebările pe care le consideră a fi cele mai importante.” Citește patru dintre aceste schimburi de idei, găzduite în cartea „Rămâi cu tine”.
Am scris despre violență sexuală, psihologică, abuz, traumă și fantezii kink, după ce am văzut piesa „Trauma Kink”, a teatrului rom Giuvlipen. Am scris pentru mine și pentru femeile cărora le este greu să așeze pe aceeași linie plăcerea sexuală, respectul și intimitatea.
Pornografia neconsensuală creată cu ajutorul deepfake reprezintă 98% din totalul video-urilor realizate cu acest tip de tehnologie. În 99% din cazuri victimele sunt femei şi fete. În ultima vreme, imaginile sintetice cu conținut sexual explicit au devenit o metodă de bullying în şcoli, chiar şi printre copii de 11-12 ani. Am analizat fenomenul ca să aflăm ce e de făcut, dacă există sprijin pentru victime în România și ce fac legiuitorii.
De vorbă cu Martin Puchner, critic literar și filosof, despre conexiuni surprinzătoare și influențe dintre civilizații, despre ce înțelegem atunci când spunem „cultură”, despre felurile în care specia noastră își construiește memoria culturală și despre piste noi, deschise de inteligența artificială.
Am stat de vorbă cu cercetătorul James Poskett despre „Orizonturi. Originile globale ale științei modernei”, cartea sa recent apărută la Editura Trei. Poskett scrie o istorie a științei în care protagoniștii nu sunt superstarurile cu care ne-a obișnuit canonul, ci nume puțin cunoscute, din afara spațiului occidental. Chiar dacă moștenirea lor este cât se poate de valoroasă, a fost de cele mai multe ori trecută cu vederea.
Pornind de la cazul lui Andrei Moran-Nae, profesorul universitar care a venit la orele sale de la Facultatea de Limbi Străine îmbrăcat în haine în mod tradițional feminine și a devenit apoi victima unui linșaj public și de presă, Iulian Bocai vorbește despre necesitatea toleranței și revoltei în societate.
Citește la ce e bun un eseu personal și participă la un concurs de astfel de eseuri, pe tema alegerilor, organizat de moldova.org.
Am întrebat șapte copii între 7 și 14 ani, de la oraș și de la țară, ce părere au despre politică și ce ar face ei dacă ar fi la conducerea țării.
Întrebările pe care „Discursul filosofic” de Michel Foucault le deschide sunt mai interesante decât răspunsurile pe care le oferă.
De vorbă cu dr. Cătălin Vasilescu despre noua lui carte, în care revizitează un moment important din istoria științei și dominoul prin care numele anumitor cercetători rămân gravate mai apăsat decât altele.
„Împăratul care nu putea să se pișe știind că se uită alții la el”, „Teoria erecției”, „Ne e frică nu de moarte, ci de ce facem cu ea” și alte gânduri a le lui Montaigne.
Despre binaritatea femeie-bărbat, identitate și definiții într-o cronică a volumului „Corpuri care contează” de Judith Butler.
În campania electorală pentru europarlamentare, AUR nu se bazează pe candidații săi, ci pe figuri istorice precum Vlad Țepeș, Mihai Viteazu sau Decebal. Am întrebat un istoric, o sociologă, un expert în comunicare și un autor de cărți istorice ce să înțelegem din asta.
O cronică a cărții lui Cristian Ciocan, „Violență și animalitate. Explorări fenomenologice”.
După 10 ani de abandon, procese și incertitudini, Muzeul Farmaciei s-a redeschis în proaspăt restaurata Casă Hintz din centrul Clujului. Cu mai bine de trei secole în urmă, o familie de sași din Slovacia, deschidea în această casă una dintre primele farmacii din Transilvania. Am vizitat muzeul și am invitat-o pe una dintre cele mai bune cunoscătoare ale sale să aleagă câteva dintre cele mai relevante obiecte din colecția expusă.
O cronică dublă, atât pentru volumul „Ce este filosofia?”, care încalcă toate regulile rezonabilității, cât și pentru „Țesătura opiniilor”, unde aceste reguli sunt expuse.
Am fost cu tot echipajul din redacția Scena9 la cel mai important festival de jurnalism din Europa și ne-am luat notițe. Despre fragilitatea arhivelor și amenințarea totalitarismelor, despre jurnalism în exil și oglinzile distorsionate pe care presa le pune în fața războaielor din jur, despre inteligență artificială, oboseală informațională, bias-uri și speranțe.
Cum se uită filosoful Isaiah Berlin la originile romantismului și ce putem învăța noi de aici.
