Istorie / Film
Eterna rescriere a lui Homer
Iulian Bocai
Homer nu rămâne niciodată neschimbat. Ce ne învață fiecare rescriere a „Odiseei”, de la James Joyce la Christopher Nolan.
Homer nu rămâne niciodată neschimbat. Ce ne învață fiecare rescriere a „Odiseei”, de la James Joyce la Christopher Nolan.
Cum comparăm ce citim (uneori random) ca să extragem o imagine de ansamblu despre lume? Cine are acces la producția de literatură? Ce tip de discursuri capătă vizibilitate? Și, mai ales, de ce ar trebui ca aceste chestionări cu iz academic să fie de interes pentru publicul de carte de la noi și de aiurea?
În noua ei carte, „O geografie a fragilității”, Alina Necșulescu explorează subiecte care țin de memorie și identitate. Pornește de la tradiție și exil, și ajunge la tehnologie, mituri și alte fantasme.
Un dialog cu gânditoarea Cynthia Fleury despre cum se manifestă resentimentul în climatul politic actual, despre cum poți să faci filosofie într-un spital și cum putem transforma amărăciunea în puterea de a ne înțelege atât pe noi, cât și pe ceilalți.
Producătoarea Ada Solomon a discutat cu arhitectul Ștefan Ghenciulescu despre București, cu toate lumile pe care le cuprinde, despre cinema și memoria vizuală a orașului.
Doi cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității au recompus, din cele 26 de casete VHS care au supraviețuit la limită Revoluției din 1989, anchete, celule și vieți din ultimul an al dictaturii Ceaușescu. „A.REST 1989”, expoziția construită pe marginea lor, deschide în premieră o fereastră prin care publicul poate privi direct în măruntaiele anchetelor derulate de poliția politică.
Mahoudeau încearcă să ne convingă că mare parte din cazul care se face în jurul mișcărilor occidentale adunate sub numele de woke este o panică și nimic altceva. Și în felul ăsta, cartea își trădează argumentul principal încă din titlu.
De ce ar fi o problemă să încercăm să aducem pe lume copii mai bine dotați intelectual?
Un nou trend online, în care femeile își construiesc propriile computere DIY, arată dorința unei generații de a redobândi, într-un fel sau altul, controlul asupra tehnologiei. Fenomenul vorbește despre lipsa de transparență din tech, locul femeilor în acest domeniu și despre posibilitatea unei relații diferite cu device-urile noastre, una care nu urmează modelul ce ne-a fost impus până acum.
Cum ne uităm la eșec și cât de multe putem învăța din el? O cronică la volumul „Elogiul Eșecului".
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
O cineastă-cercetătoare, o producătoare de film și o activistă pentru drepturile femeilor îți spun ce le înfurie (și ce fac ca să schimbe ceva pe lumea asta).
Acum zece ani am început să plătesc pentru streaming ca să nu mai piratez muzică. În 2026, nu mai sunt deloc sigur că asta e soluția etică.
Citește în avanpremieră un fragment din cea mai recentă carte a lui Judith Butler, una dintre cele mai controversate autoare de azi.
29 de răspunsuri de la artiști, curatori, galeriști, colecționari, cronicari și comunicatori culturali din România.
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
Ce aflăm despre Susan Sontag din biografia unei femeii care a locuit în casa ei.
Despre o carte de eseuri scrise ca pe „o formă de penitență pentru o crimă necomisă, dar și ca pe o variantă de terapie intelectuală”.
În timpul alegerilor prezidențiale din 2025, am stat pe rețelele sociale de pe un cont de băiat de 16 ani. Am notat ce am văzut pe feed-uri și care a fost experiența mea emoțională, dar mai ales am văzut cum sunt tratați tinerii de algoritmii de recomandare.
Cum vorbim despre a avea sau nu copii? O sociologă a analizat zeci de mărturii colectate de la mame și persoane fără copii deopotrivă, care reflectă realități mai puțin discutate ale maternității (sau absenței ei) în spațiul public românesc.
La 170 de ani de la abolirea sclaviei romilor pe teritoriul României de azi, un scurtmetraj de animație îți arată legătura profundă, dar adesea ascunsă, dintre biserică și un capitol din istoria noastră despre care încă vorbim prea puțin.
Cazul Jeffrey Epstein este relevant pentru mediul academic și pentru știință, nu pentru ceea ce ar fi „produs” intelectual, ci pentru că ilustrează într-o manieră brutală felul în care banii privați, capitalul social și conectarea la rețelele de influență pot pătrunde în ecosistemul academic și îl pot modela din interior.
Într-o lume în care singurătatea și tehnologia merg mână-n mână, iar swipe-urile printre posibili parteneri devin epuizante, o filologă și un scriitor au creat un spațiu sigur pentru dating. Unul în carne și oase, unde prietenia și dragostea sunt pe picior de egalitate.
