Faceți cunoștință cu zece artiști tineri, cu lucrările și întrebările lor, în expoziția „Young Connections 2020”, deschisă la MNAC până pe 1 noiembrie.
Temele temerile Bienalei de anul acesta au de-a face cu deşeuri şi încălzire globală, apocalipsă „reziduală”, incomunicabilitate în reţeaua digitală, amurgul civilizaţiei occidentale și primejdiile din cutia Pandorei AI.
Am vorbit cu ilustratoarea timișoreană despre de toate, de la proteste la Sfântul Duh, de la Balamuc la Norma Globulară.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
Într-o săptămână încordată, ne-amintim că lumea nu e alb-negru cu tot felul de nuanțe din arte, cărți, muzică și teatre.
O discuție cu un artist american stabilit în România, despre sculpturile lui preferate din București, despre viața pe care și-a făcut-o aici, dar și despre cartea lui, scrisă din perspectiva unui istoric de artă român fictiv.
Am vorbit cu actrița Ilinca Manolache despre teatru limitele lui și Insula Iubirii, societate și TikTok, misoginie și violență banalizată, dar și despre rolul ei în cel mai recent film al lui Radu Jude, „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”.
La Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva am găsit multă veselie pe final de an școlar, dar și o galerie într-o fostă discotecă, coordonată de un prof tânăr și super implicat.
Din cele peste 150 de evenimente din 10 orașe românești, am făcut o hartă orientativă și subiectivă.
Chiar dacă murim de cald, putem ieși din casă să mai vedem un film sau să vorbim despre etică și gastronomie.
Sibi-Bogdan Teodorescu, profesor educație vizuală la două licee din București, arată la ce folosesc artele într-o programă sufocată și acaparată de materiile de bac.
Despre școala de arte din România și lucrurile de care ai nevoie ca să devii artist în lumea lui 2019.
Patru artiști ruși dau lumea peste cap într-o cameră întunecată din București.
M-am întors de la primul meu Cannes, un festival care încă mi se așează în cap ca un puzzle cu 1000 de piese.
De vorbă cu Marlene Stanciu, despre cum se trezește la viață memoria unui loc și despre cum Transilvania se leagă de New York, printr-o expoziție de artă și design.
O echipă de jurnaliști și fotografi deschid ușile școlilor de artă și vă fac cunoștință cu cele mai noi generații de creatori.
„Notes on the Afterlife” e o expoziție impecabilă, dar față de care nu pot să-mi maschez aversiunea.
Hai să vizitezi într-un articol o expoziție în care artista Veda Popovici rescrie istoria artei prin propriul corp și un pătrat negru.
Peste 300 de tineri au absolvit anul ăsta artele la Cluj. Și pentru prima oară, publicul poate ajunge mai ușor să le vadă lucrările.
Un proaspăt absolvent al Universității de Arte din Iași se întoarce la Combinatul de Utilaj Greu din oraș, care în copilărie îl impresiona cu vuietul lui. Azi, peste „Ultimul colos” s-au lăsat ruinea și liniștea.
O artistă din Iași a locuit alături de trei familii de români stabilite în diferite orașe ale Europei de Vest. Și-a transformat documentarea într-o serie de trei cărți.
Am fost la Târgu Ocna și am vorbit cu o mână de adulți și copii care dau viață culturii în oraș.
Preocupată de trenduri, dar și de a le contesta, precum și de plastica materialului vestimentar, tânăra artistă Adriana Preda își expune preocupările în expoziția „The Opportunity Passed in Less Than a Minute”.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.