A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Răscoala din 1907 și dezbaterile recente din spațiul public arată cum imaginea țăranului român a oscilat constant între idealizare și marginalizare socio-politică. Un istoric se uită la decalajul istoric și actual dintre mitul ruralității și realitatea comunităților de la sat.
Ce drepturi ar trebui să aibă râurile? Cine le poate proteja? Citește în avan-premieră un fragment din „Sunt râurile vii?", un roman despre cum poate arăta viitorul naturii.
Astronomul Ciprian Vîntdevară a pus pe harta cerului aproape o sută de stele variabile numite după Bârlad, orașul unde lucrează ca muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan”. Și, deși resursele de care dispune pentru cercetare sunt minime, tot el a făcut și una dintre cele mai importante descoperiri astronomice din România: a observat pentru prima oară o novă roșie, mult mai strălucitoare decât Soarele, a cărei lumină ajunge la noi de acum 21 de milioane de ani.
O cercetare despre adopții intrafamiliale ridică întrebări despre familia tradițională, un concept care domină discursul public din ultimii ani, în cadrul unui stat care se dorește cât mai încărcat de responsabilitatea de a-și îngriji cetățenii.
Până la 22 de ani, Mires Peniușkevîci a pus deja în scenă peste 15 spectacole în orașe ucrainene în care teatrele mai funcționează. Niciunul nu e despre escapism sau simplu divertisment; montările lui vorbesc despre crime împotriva umanității – război, nazism, Holocaust și represiune brutală. Nu toată lumea e încântată.
Am fost în Moldova ca să aflăm poveștile a trei femei care au crescut în anii ‘90-2000, cu mamele plecate la muncă peste granițe. Au preluat ele responsabilitățile de adult. Ce urme au lăsat anii de absență și cum se rescrie astăzi relația mamă-copil, atât între ele și mamele lor, cât și între ele și propriii copii?
Pe unele străzi din centru, primăria a eliberat trotuarele cu ajutorul stâlpișorilor și a trasat lângă borduri locuri de parcare cu plată. Mai multe piațete în care până recent mașinile parcau de-a valma au redevenit scuaruri cu bănci și ceva verdeață. Cum ar trebui să continue transformările acestea?
Anul acesta, Street Delivery Brașov a rămas fără strada pe care o pietonaliza de cinci ediții încoace. Într-un oraș în care autoritățile dispun atât tăierea copacilor, cât și pe cea a fondurilor pentru cultura independentă, o comunitate încă încearcă să-și recapete orașul.
Spectacol despre declinul satelor și despre cei care au rămas acolo până la final, „Ceilalți" funcționează ca un aparat de fotografiat performativ, prin mărirea unor detalii și panoramarea ansamblului, de la povești personale la paradigma politică a momentului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Sud-coreeanul Na Hong-jin revine după zece ani cu „Hope”, un proiect de o monstruoasă ambiție. Filmul morph-ează în delir de la o secvență la alta – începe ca o comedie cu copoi tembeli și crește până la invazia extraterestră a planetei –, impunându-se fără discuție ca trăsnaia cinematografică a anului.
„Condiția umană", printre ultimele cărți politice scrise de o generație excepțională.
Citește prefața unui volum care îți explică cum s-a schimbat concepția noastră despre rasă.
Weekendul acesta se deschide la Cluj-Napoca Fundația Plan B, „un spațiu muzeal” și „o mică instituție. Relaxată, dar cu un program bine definit”. Noua instituție dă o nouă viață Casei Bogdánffy, a cărei restaurare și reamenajare a durat aproape un deceniu.
Azi începe la Cinema Muzeul Țăranului Român Bucharest Feminist Film Festival. Tema care străbate selecția de anul ăsta are de-a face cu comunitatea, cu multiplele ei forme, de la prietenia intimă, la societate.
De ce își doresc tot mai mulți oameni să devină creatori de conținut? Cât de roz este bula influencerilor și cât de multe mai oferă, în 2026? Și, poate printre cele mai importante curiozități, am vrut să aflu dacă mai există vreo șansă să ne fie recunoscută munca fără să apelăm la social media.
Unele amintiri sunt atât de comune, încât nici nu mai știm când au devenit ale noastre. Mihaela Borza le reconstruiește în miniatură, pe suprafața unei unghii.
Un grup de artiști propun o nouă formă de grădinărit și întâlnire în spațiul ambiguu dintre Academia România, Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului. Pe urmele fostului cartier Uranus, ne invită la o salată și la o reevaluare a relațiilor pe care le avem cu spațiul orașului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul lungmetraj regizat de Tudor Giurgiu, „3 zile în septembrie", orchestrează un mic tărăboi prin Eforie Sud, acolo unde o mireasă amenință că-și ia lumea în cap. Departe de a ne purta cine știe unde, alergătura filmului se epuizează repede într-un vid de idei.
Un interviu cu pianistul Cătălin Șerban despre Bucharest International Piano Festival, experiența recitalului solo și întâlnirea cu ceilalți prin muzica de cameră și trac.
La 30 de ani poți suporta o zi toridă: transpiri și mergi mai departe. La 70, însă, dacă ai probleme cardiace, locuiești singur, nu-ți permiți aer condiționat și stai la ultimul etaj, aceeași zi îți poate amenința sănătatea și chiar viața. Pe măsură ce România îmbătrânește, iar verile devin tot mai fierbinți, diferențele dintre cei ce se pot proteja și cei ce nu pot devin tot mai importante. Cum ne pregătim pentru ele?
Am vrut să aflu cum arată varianta de București a skaterilor, în condițiile în care orașul nu le lasă prea mult spațiu celor care nu se află la volanul unei mașini.
Citește o carte despre identitatea transilvăneană și istoria unei regiuni importante din România.
N-am avut niciodată atât de multe festivaluri, scene și concerte. Și, probabil, nici atât de mulți bani în muzica live. Atunci de ce muzica românească pare că se mișcă tot mai mult în cerc și sună tot mai previzibil?
★★★★★☆☆☆☆☆
În ciuda unui scenariu simplist și a unui parcurs șubred, „Coyote vs. Acme” reușește să fie unul dintre cele mai simpatice filme de public de anul acesta.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
