Istorie / Film
Eterna rescriere a lui Homer
Iulian Bocai
Homer nu rămâne niciodată neschimbat. Ce ne învață fiecare rescriere a „Odiseei”, de la James Joyce la Christopher Nolan.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Homer nu rămâne niciodată neschimbat. Ce ne învață fiecare rescriere a „Odiseei”, de la James Joyce la Christopher Nolan.
„Sunt foarte multe cărți pe care le iubesc și foarte multe cărți pe care abia aștept să le iubesc”, spune Marius Pop, electronist, psiholog și legător de carte autodidact din Cluj-Napoca.
O repetiție cu public ca o undiță fermecată de care să te agăți când simți că nu mai poți
Am vorbit cu scriitoarea Tara Menon despre dezastre naturale, despre doliu și vinovăție, dar și despre restanțele pe care literatura le are de recuperat când vine vorba despre reprezentarea și înglobarea unor teme neglijate, de-a lungul istoriei, cum sunt doliul, prietenia și dezastrele climatice.
Când boala riscă să ne ia puterea și chiar independența, tendința e s-o negăm și s-o ascundem. Iar când vine cu rușine sau vină, evitarea e garantată.
„Undă verde”, cel mai nou documentar al lui Pavel Cuzuioc, urmărește secvențe din viața unui neuropsihiatru german care ajută oameni în decizia de a muri prin sinucidere asistată. Am stat de vorbă cu regizorul despre ce poate (sau nu) să mai schimbe filmul documentar și despre câtă viață există, de fapt, în moarte.
★★★★★☆☆☆☆☆
Odiseea lui Chris Nolan e un spectacol de trei ore, prins între Scila dorințelor regizorului și Caribda materialului său sursă.
Cum comparăm ce citim (uneori random) ca să extragem o imagine de ansamblu despre lume? Cine are acces la producția de literatură? Ce tip de discursuri capătă vizibilitate? Și, mai ales, de ce ar trebui ca aceste chestionări cu iz academic să fie de interes pentru publicul de carte de la noi și de aiurea?
Undeva la capătul lumii trăia într-o văgăună un cadavru îmbrăcat în pijamale Hello Kitty, care se numea Gabriel. În timpul vieții, era un scriitor promițător, dar în urma unui conflict pe social media a ajuns în portbagajul mașinii unui critic de film.
Eu ce fac ca să mă mai simt copil câteodată? Răspunsul Ancăi Popa e simplu: desenează. Am vorbit cu artista despre procesul ei de lucru, despre viața în Cape Town, Africa de Sud, și în Liești, Galați, despre procesul de a face un proiect grafic. Nu s-a sfiit să răspundă jucăuș, la fel ca ilustrațiile sale.
Ediția a 33-a a FITS a adus o selecție mai bine racordată decât în alte ediții la actualitatea internațională a artei spectacolului.
Chiar dacă terapia asistată de animale poate aduce beneficii importante în școli, spitale sau centre pentru vârstnici, ea este în continuare nerecunoscută în România.
În programul lor politic, UNIT se declară „ÎNTÂIUL” și singurul partid care a folosit inteligența artificială în politica din România. Adaugă că, prin intermediul datelor și informațiilor oferite de IA, vor lua cele mai bune hotărâri pentru români. Partidul susține că IA poate lua decizii mai bune tocmai pentru că nu are interese personale, obligații sau relații de influență. Pe scurt, mesajul este simplu: IA e mai onestă ca politicienii noștri sau, cel puțin, asta sugerează partidul.
În noua ei carte, „O geografie a fragilității”, Alina Necșulescu explorează subiecte care țin de memorie și identitate. Pornește de la tradiție și exil, și ajunge la tehnologie, mituri și alte fantasme.
Citește un fragment dintr-un roman care îmbină memoria și istoria.
Cel mai mare festival de film din România a plecat prin țară și va poposi în orașe mai mici și mai mari până-n toamnă. Până te decizi ce filme să vezi, citește gânduri, întrebări și conexiuni, cu fotbal și festinuri, din ediția a 25-a a TIFF, de la o tânără artistă și împătimită cinefilă.
Două filme care rulează acum în sălile noastre regândesc societatea prin ochii copiilor.
Am mers 56 de kilometri pe jos prin Veneția, orașul plutitor, să văd cum defilează unul dintre cele mai cunoscute evenimente culturale ale lumii într-un context global dominat de războaie și instabilitate.
Plantele străine invazive distrug habitate, aduc pierdere economice și ne afectează sănătatea. Un biolog ne explică ce putem face.
★★★★★☆☆☆☆☆
Tânărul YouTuber Curry Barker face pasul către cinema cu „Obsession": exploatând inspirat angoasele dating-ului, filmul își camuflează cu talent slăbiciunile pentru a se impune ca hitul horror al unei generații.
Un dialog cu gânditoarea Cynthia Fleury despre cum se manifestă resentimentul în climatul politic actual, despre cum poți să faci filosofie într-un spital și cum putem transforma amărăciunea în puterea de a ne înțelege atât pe noi, cât și pe ceilalți.
O ficțiune scurtă despre Primul Război Mondial așa cum n-a avut loc, în pregătirea unui nou volum de aventuri cu Popescu & Popova – polițiștii interbelici perfecți pentru bagajul de lecturi de vacanță.
Doi reporteri iau la pas (și la roată) sate și orașe din Teleorman înșirate de-a lungul Dunării, ca să înțeleagă cum ar schimba viața localnicilor ecotraseul turistic Via Danubiana – un drum complet pe malurile românești ale fluviului.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.