A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Pentru mine, Cluj-Napoca a însemnat cândva mai mult decât Untold, raiul IT-iștilor și prețuri absurde la chirii. E locul în care am crescut și care mi-a modelat personalitatea, cel în care m-am pierdut și m-am regăsit. Totodată, e și locul care a devenit un memento zilnic despre cât de fragile sunt spațiile care ne definesc.
Câteva zeci de scurtmetraje ale marelui artist vizual Ion Grigorescu vor fi prezentate zilele acestea la Cinema „Elvire Popesco”, în cadrul primei retrospective dedicate filmelor acestuia în plan local.
Pe Polymarket poți să pariezi pe orice: de la Oscaruri și nunta lui Taylor Swift până la războaie, lovituri de stat și, în 2025, chiar și pe alegerile prezidențiale din România. Trei tineri cercetători arată cum a ajuns o platformă de pariuri crypto să transforme viitorul într-un produs financiar.
Un roman care ne provoacă să ne gândim la câte roluri jucăm în viața noastră.
Meciul de handbal și Roșu direct aduc pe scenă universul sportului de performanță, ca turnantă socială aflată în interdependență cu comunitățile și indivizii.
Schimbă directorii, taie finanțările, rescrie narațiunea. De la Washington la Varșovia, politicienii folosesc aceleași tehnici de remodelare a istoriei. Care-s riscurile pentru societate?
★★★★★☆☆☆☆☆
Criza economică, consumul de droguri, creșterea extremei drepte. Sunt episoade aparent independente din istoria ultimilor aproape 20 ani în România. Și totuși, spectacolul studenților de la UNATC, Regnuri, demonstrează pertinent conexiunea dintre aceste realități.
Cât de des te întrebi care e procesul din spatele cerceilor pe care îi porți? Sau al inelelor de care îți este greu să te desprinzi? Suntem obișnuiți să purtăm bijuterii și să le cumpărăm, însă rareori știm și care a fost intenția artistului din spatele acelor creații și de cât de multă muncă a fost nevoie până când accesoriile respective au ajuns pe corpul nostru.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rece precum climatul zonei în care îi este plasată acțiunea, „Fjord”, cel mai nou film al lui Cristian Mungiu, este mai degrabă o demonstrație retorică decât o reflecție autentică asupra unui caz, celebru în epocă, în care copiii unei familii de români au fost luați din familie de protecția copilului din Norvegia.
Critica de film a ieșit de ceva vreme din revistele culturale și a ajuns în feed-uri, comentarii și dispute publice, care depășesc adesea filmele în sine. Am invitat regizori, critici, curatori, jurnaliști și autori care scriu despre cinema să răspundă la câteva întrebări despre rolul criticii de film astăzi și relația dintre cinema, public și mediul digital.
★★★★★☆☆☆☆☆
Animat de un tur de forță al actriței Ana Dumitrașcu și lansat ieri în premieră mondială la Festivalul de Film de la Cannes, „Jurnalul unei cameriste” de Radu Jude este un omagiu incredibil adus milioanelor de românce care fac muncă de îngrijire în Vestul Europei.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
O cineastă-cercetătoare, o producătoare de film și o activistă pentru drepturile femeilor îți spun ce le înfurie (și ce fac ca să schimbe ceva pe lumea asta).
Cum trăiești într-o lume în care nu ești al tău, ci al mărilor corporații.
O arhivă inevitabil subiectivă a ultimului deceniu, în reportaje, eseuri, analize, micro-documentare, fotografii și ilustrații.
În Panou (ART, 2025), cel mai recent volum de poezie semnat de Andrei Doboș, vedem perspectiva unui subiect dintr-o altă încăpere a Floreștiului, „dormitorul” orașului în plin boom economic Cluj-Napoca, modular și totuși postmodern. De data aceasta, perspectiva e a cuiva care își aprinde lemnul de palo santo și se pierde în meditație după o altă zi trăită la periferia lumii corporate.
Am povestit cu cercetătoarea Cat Bohannon despre fascinantele Eve care si-au lăsat amprenta asupra corpurilor noastre, despre maternitate și provocările vieții în cercetare, dar și despre amenințările cu moartea pe care le-a primit după ce cartea a devenit bestseller în SUA.
Ediția 2026 a Sepsi Theatre ShowCase a inclus două producții Afrim (text și regie), ambele conectate cu realitatea imediată, a timpului și a locului.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prea gentil pentru a provoca cine știe ce revelații, „Sora cea mică” al Hafsiei Herzi contează mai ales ca descoperire a tinerei Nadia Melliti, excelentă în rolul acestei adolescente musulmane închise în sine, care se confruntă cu realitatea copleșitoare a propriei dorințe.
„Eva. Cum a condus corpul feminin 200 de milioane de ani de evoluţie umană" te învață tot ce n-ai știut despre istoria femeilor.
Stol Collective zburătăcește între târguri de artă, grădini urbane, expoziții și mese comunitare, fără să vadă vreo contradicție în acest parcurs. Am făcut o vizită în cuibul tânărului colectiv artistic, pentru care munca, prietenia și kinship-ul sunt imposibil de separat.
Artiști și artiste interdisciplinari din România pot aplica la una dintre cele 6 rezidențe din cadrul programului de rezidențe Sleeping Beauties, dezvoltat de rețeaua EUNIC (prin șase institute culturale locale) și Fundația9. Programul trimite artiști din 6 țări în stațiuni balneare din România.
Acum zece ani am început să plătesc pentru streaming ca să nu mai piratez muzică. În 2026, nu mai sunt deloc sigur că asta e soluția etică.
Un articol și un dialog video care schițează o hartă a lumii din filmele Alexandrei Gulea, o cineastă experimentală atipică în peisajul local. Începând de azi, în cadrul proiectului CINEMA ENTRE NOUS vor fi prezentate la București toate filmele sale de scurt și lungmetraj.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.
