A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Unul dintre cei mai celebri idoli K-pop din lume dansează pe o scenă din Costinești, în fața unor spectatori români care-i știu fiecare mișcare. Nu-i o fantasmă, doar capătul vizibil al unui fenomen care s-a infiltrat deja în playlist-urile, FYP-urile, cosmeticele, mâncarea și vacanțele românilor.
Rețelele sociale văzute ca „mașinării ale furiei”, o industrie AI care înfulecă tot mai multe resurse, o planetă pe care oamenii continuă s-o trateze ca și cum nu le-ar aparține. Scriitoarea norvegiană Maja Lunde ne-a vorbit despre criza climatică și pericolele tehnologiei, dar și despre frica de moarte, biblioteci ca spații sacre și puterea literaturii de a ne reconecta cu lumea și cu ceilalți.
Roger Crisp este unul dintre cei mai importanți filosofi morali contemporani. Am aflat că e convins că putem preveni un dezastru cauzat de agenții inteligenți artificiali și că e cinic când aude despre corporații tech care angajează filosofi.
★★★★★☆☆☆☆☆
Pentru debutul în ficțiune, cineastul Lance Oppenheim descinde în străfundurile putride ale unei epoci recente de mass-media. Pretinzând că dejoacă mecanismele showbiz-ului american, „Primetime" aleargă leșinat după șvungul emisiunilor descreierate pe care le investighează.
O conversația cu pianista Rina Harada, semifinalistă la Concursul Enescu, despre sănătatea muzicienilor, despre limitele corpului și despre cât spațiu există, într-o cultură construită în jurul performanței, pentru vulnerabilitate și pentru a cere ajutor.
„Vecina” le-a adus cele mai mari încasări, dar și cele mai serioase critici de până acum. Mircea Bravo și Cristi Ilișuan recunosc că au forțat nota artistic, însă nu regretă apariția personajului Haurențiu, interpretat în blackface. Am vorbit despre succes, bani, morală și cât de departe poate merge o glumă.
Deși femeile reprezintă mai bine din jumătate din populația României, din spațiul public lipsesc informațiile temeinice despre menopauză. Nu e însă doar o omisiune locală. „Menopauza este unul dintre secretele cele mai bine păzite din societatea noastră,” spune cercetătoarea Lisa Mosconi.
Toamna asta se bulucesc filmele mari și mici în sălile noastre de cinema. Mai jos, o selecție din ce am văzut în ultima vreme.
Milioanele de români plecați din țară au devenit o forță politică pe care partidele încearcă s-o câștige. Povestea Adinei, plecată în Germania la 17 ani și ajunsă, trei decenii mai târziu, membră AUR, arată cum, după experiențe de migrație, discriminare și abandon, și-a regăsit speranța într-un partid de dreapta radicală.
Un roman despre ambiție, aspirații, apetit și control. Citește un fragment.
„Autobiografia roșului” a apărut în 1998. După aproape 30 de ani, pare o piesă în același timp vetustă și familiară.
Ediția anuală a Astra Film Festival, unul dintre cele mai statornice festivaluri de documentar din România începe pe 17 octombrie și ține până pe 25. V-am pregătit o scurtă listă de recomandări de documentare din programul actual — și ne vedem la Sibiu!
Sărăcia se naște din lipsa banilor, iar apoi se hrănește cu rușinea de a nu avea, teama de a fi judecat și efortul continuu de a ascunde de unde vii. Am vorbit cu jurnalista Miriam Davoudvandi, născută la București și crescută în Germania, despre prima ei carte, devenită bestseller, în care explorează toate aceste subiecte prin propria ei poveste.
În volumul său recent, „Artistul, informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport”, Iulia Popovici încearcă să înțeleagă de ce au colaborat cu Securitatea artiști din lumea teatrului și cum pot fi citite astăzi alegerile lor. Am vorbit despre munca ei cu arhivele, despre informatori și nume de cod, despre Teatrul Național din București, defectări și turnee în străinătate, despre fascinația secretului, dar și despre diverse forme de putere mai mult sau mai puțin oculte.
Anul acesta, a doua ediție a festivalului underground ne:Bitef a avut loc în 20 septembrie, în ziua în care BITEF oficial se încheia. La festivalul underground au participat Milo Rau, Thomas Ostermeier, Gob Squad, Pussy Riot și alți artiști vest-europeni.
★★★★★☆☆☆☆☆
În filmul „NAZA" este mereu noapte: abia la final se face lumină, doar pentru a ni se dezvălui un peisaj devastat din Gaza, înregistrat cu telefonul – moloz, disperare și moarte. Cineaștii israelieni Rachel Szor și Yuval Abraham compun, din interior, un terifiant tratat despre ce se întâmplă atunci când paranoia și impunitatea își dau mâna spre a impune noua politică de stat.
Am discutat cu cercetătoarea Almut-Barbara Renger despre prejudecățile pe care le avem când vorbim despre mindfulness și despre efectele acestei practici asupra sănătății fizice și mentale. Despre ce o motivează să studieze în continuare religia, dar și despre ce poate face biserica astăzi pentru a repara nedreptăți din trecut.
Ce rămâne din muzica născută în jurul unei regine-poete? Un traseu pe urmele lui Carmen Sylva, printre seratele de la Peleș, prietenia cu Enescu, compozitorii români și europeni care i-au pus versurile pe muzică și un proiect care le readuce astăzi în actualitate.
O discuție cu Arundhati Roy, construită în jurul unor întrebări desprinse din mizele autobiografiei sale tulburătoare, la care autoarea răspunde cu aceeași fervoare și pasiune care se citesc în fiecare rând pe care îl scrie.
Matei Dima, aka BRomania, știe să aducă publicul la cinema. Mai greu îi e să facă filmul la care visează, fără să piardă niște sute de mii de euro. Am vorbit cu el despre hituri și flopuri, CNC și păcănele, critici, compromisuri și ambiția de a ieși din formula care l-a consacrat.
Scris de Jordi Casanovas în 2019, textul spectacolului „Haita” redă declarațiile reale din dosarul „La Manada” (Pamplona, 2016), un caz de infracțiune sexuală în grup, care a dus la redefinirea violului în legislația spaniolă.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Digger", cel mai recent titlu semnat Alejandro Gonzalez Iñárritu, e despre un mare magnat al petrolului care incendiază planeta doar pentru a putea poza ulterior în salvatorul ei. Sperând să înfățișeze, din ambele părți, ipocrizia și derivele lumii contemporane, filmul face un du-te-vino între discursuri de semn contrar și sfârșește prin a-și săpa propria groapă.
Numele ei apare pe genericul a peste 100 de filme, dintre care o bună parte au adunat premii importante. Am vorbit pe larg cu Ada Solomon despre călătoria ei prin lumea filmului, revelațiile și frustrările muncii de producător, despre cum succesul poate uneori mai greu de gestionat ca eșecul și cum întâmpină întrebarea „Dacă vârful carierei mele a trecut?”.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
