A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Printre resturile lui 2025 ajunse de-abia acum pe ecranele noastre se numără și „Fuori”, filmul cannez despre scriitoarea italiană Goliarda Sapienza regizat de Mario Martone. Departe de a o revela în toată splendoarea unor complexități de-o viață, rezultatul se împotmolește într-un portret generic despre prietenie între femei.
Un tată, un fiu și o întrebare teribil de greu de rostit, amânată între mici și beri la Obor. O proză scurtă despre familie, violență și povara de a fi „fratele cel mare”.
Aflată în capitala Armeniei, am pornit în căutarea a două mari repere culturale – imaginea muntelui Ararat și cea a legendarului cineast Serghei Paradjanov. Pe parcurs, mi-am pus niște întrebări despre cum funcționează simbolurile culturale și memoria, dar și despre absența spațiilor de dialog dedicate patrimoniului cinematografic din România.
Uneori, curajul e o jurnalistă de 22 de ani. Măriuța Nistor a pătruns în rețelele minciunii construite de Rusia în Republica Moldova, ca să scoată la lumină adevărul despre cei ce vor să-i conducă țara din umbră.
O expoziție a unor fotografi spanioli explorează trecutul de basm al sașilor și prezentul complicat al unei comunități care luptă să-și păstreze cultura vie.
Mii de elevi ar putea rămâne fără șansa de a participa la puținele activități extrașcolare pe care le au la dispoziție gratuit, la palate și cluburi ale copiilor. Numeroase cursuri gratuite, de la muzică și teatru, la informatică și tenis de masă, ar putea dispărea, ca urmare a ordonanței ce impune tăieri de buget și personal în instituții de educație și cultură.
„The Rocky Horror Picture Show" are o aură de legendă: catalog satiric al ticurilor și obsesiilor pop culture, fantasmă hedonistă despre sexualități fluide, premoniție a punk-ului. Nimic din toate astea nu ar fi fost posibil în lipsa protagonistului său de neuitat, interpretat de un tânăr aflat la debut. Formidabilul Tim Curry a murit acum câteva zile, la vârsta de optzeci de ani.
O prietenie între două femei a ocupat, timp ani întregi, spațiul unei mari iubiri. Acum, însă, într-o zi de festival, cu body glitter, pizza, foști iubiți și mici cruzimi, legătura alcătuită din tandrețe, gelozie, încredere și abandon se desface încet, în fâșii.
Citește un fragment din „Delfinariu", cel mai nou volum al Laviniei Braniște.
Povestea orașului pe vocile unor personaje pe care le-am descoperit aici: un schior de Olimpiadă, un strungar devenit sculptor, o fostă angajată a fabricii de șampanie, o antreprenoare în turism și un tânăr care a rămas în oraș.
★★★★★☆☆☆☆☆
„The Carpenter’s Son”, noul proiect trăsnit al lui Nicolas Cage, aterizează în golul verii cu ambiția de a face din evanghelie un bazin pentru trucuri horror get-beget, de la semne prevestitoare pe cer la întrupări schimonosite ale necuratului.
Patru veri am muncit în hoteluri din Franța, alături de mama, frații mei și câțiva oameni din satul nostru. Doar așa puteam strânge bani pentru facultate. Mă întreb de ce am rămas, deși m-am simțit exploatată. Munca asta făcută în tăcere, fără martori, încă mă urmărește. Ce vei citi sunt însemnări din jurnalul pe care l-am ținut în acești ani.
Rădăcinile artei sunt în istorie sau în biologia speciei? Află cum răspunde filosoful Denis Dutton în volumul „Instinctul artistic".
Pentru ultimele zile de vară, am rugat trei prozatori contemporani să scrie despre anotimp în orice fel vor ei. În proza lui Dan Panaet, un jurnalist prost plătit și cam împotmolit în propria viață se trezește într-o vară bucureșteană fără bani și cu mult prea mult timp liber. Însă așa ajunge să-și descopere marea misiune în viață.
Ce rămâne în urma unui profesor de pian care a format zeci de generații de elevi.
În România și alte țări din Uniune, migranții din Asia (și nu numai) se străduiesc, adeseori în van, să muncească și să trăiască legal. Între timp, politicienii de extremă dreaptă îi trimit „acasă”. Uniunea Europeană îi trimite tot acolo, dar prin centre din țări terțe, non-UE. Un tânăr indonezian care a studiat la Cluj se întreabă unde și cum anume ar trebui, de fapt, să „se întoarcă”.
Câteva gânduri despre ce înseamnă să scrii în epoca inteligenței artificiale.
Am dat o fugă până la 2 Mai, acolo unde am prins ultimele zile din ȘI festival – ȘI teatru. ȘI film. ȘI mare. Am ținut un fel de jurnal.
Citește un interviu cu Ilinca Păun Constantinescu. curatoarea a 6 rezidențe artistice în 9 stațiuni balneare.
Diana Șubran și soțul său, Andrei, au reușit să creeze o afacere sustenabilă, din care își întrețin familiile și care a transformat Azuga într-o destinație atractivă pe tot parcursul anului.
Nu mai e mult din vară, iar pentru perioada rămasă am ales câteva titluri, majoritatea de ficțiune, cu care nu riscați să vă pierdeți vremea. Nu totul e serios și grav, dar nivelul de satisfacție după lectură cred că are mari șanse să rămână sus.
Carol are 33 de ani, iar 28 dintre ei i-a trăit în Azuga. După ce s-au închis fabricile, iar stațiunea a început să se golească, a fost printre puținii din generația lui care nu au plecat.
Educația media și gândirea critică au apărut în Strategia Națională de Apărare a Țării, pentru prima dată atât de explicit. Statul român recunoaște o vulnerabilitate majoră: nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media. Consecința ar putea fi o societate mai ușor de manipulat, dar și mai fragilă în fața atacurilor informaționale. Ce facem cu educația media? În câte școli ajunge ea, cine o predă și cât de serios este tratată?
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
