A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
O fabrică din Baia Mare ține pe linia de plutire mii de familii și ascunde fisurile adânci ale unei lumi în reindustrializare. O poveste despre frica de viitor și dependență economică, amplificate de mesajele iresponsabile ale politicienilor.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
Bonjour, art lovers et haters. Gallerina a fost recent în inspecție la Paris Photo Fair. A găsit polaroide & nostalgie, artiști tineri care-și asumă public intimitatea și multe, foarte multe imagini cu plante.
De Ziua Culturii Naționale, câteva răspunsuri de la tineri despre relația lor cu artele & cunoașterea, adunate la firul ierbii din sate și orașe mari & mici. Un antidot care să ne arate că tinerii români de azi nu pot fi descriși după un portret robot unic creat din stereotipurile pe care le vedem în media sau social media.
Dacă financiar, politic, administrativ, lucrurile par sumbre în teatru, artistic ele se mișcă un pic. Suntem în mijlocul unei schimbări de paradigmă prin schimbarea generațiilor.
Povestea lumii muzicale a lui Roman Vlad, compozitorul român care a creat „o muzică diavolească” perfectă pentru a explora sufletul uman și capcanele în care acesta poate să cadă.
Cel mai vechi fond românesc de fotografie color a fost descoperit recent într-o cutie prăfuită. Cine a fost Gheorghe Neagu, autorul imaginilor – un fotograf român în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care și-a trăit anii între ororile frontului și o viață obișnuită, pentru a se pierde apoi în negura istoriei?
În „Damnation”, regizorul Béla Tarr (1955-2026) colaborează pentru prima oară cu viitorul nobelizat László Krasznahorkai, deschizându-și cinemaul către vibrații cosmice. Așa apare uneori culoarea: sub forma unui alb-negru neguros și sculptural, care ascunde în pliurile sale disperarea tăcută de a fi venit pe lume.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
Și în 2025, ca și-n anii dinaintea sa, am cules de pe drum muzici, filme, poezie, locuri și cărți. Pe cele care ne-au rămas în gânduri le găsiți aici, dedicații de la Scena9 & friends.
Steaua, un obiect-manifest creat de studenții de la scenografie în 1968, care a atras acuze de „instigare la misticism” din partea aparatului represiv al statului, a fost expusă în toamna aceasta la București, în cadrul expoziției „steaua. young and innocent days”.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
Meseria de coordonator de intimitate s-a născut din mișcarea #metoo și a devenit esențială pe platourile de filmare, pentru a asigura siguranța emoțională a actorilor. Vlad Troncea, actor și dansator român cu experiență la Londra și în țară, vorbește despre munca lui — care, în ciuda prejudecăților, nu e cea de „poliție a sexului”.
Citește două poezii din noul volum al Alinei Purcaru.
Dizabilitatea nu e o „condiție” a corpului, ci un fel de a fi într-o lume construită fără a se gândi la toți oamenii ei. În România, pe fondul austerității și al lipsei de infrastructură, incluziunea forțată se traduce adesea în abandon sistemic.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
Nu vă dau spoilere, dar e cu mult: post-punk revival, intrăm și în zona de pop experimental à la FKA Twigs sau mai-puțin-cunoscutx-dar-foarte-cool Geo Aghinea, plus doza de minimal pop & post-club marca Smerz, un pic de spacey dream pop de la Oklou și la final te așteaptă o listă cu artiștx locali pe care chiar merită să-i urmărești și albumele lor scoase anul ăsta.
Noi filme de la doi piloni ai cinemaului american independent din ultimele decenii, Jim Jarmusch și Kelly Reichardt, punctează, cu reușite variabile, finalul de an.
Zeci de cupluri, peste a căror iubire legile românești scriu „interzis”, au dat statul român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta este povestea unuia dintre ele, spusă din interior.
Am vorbit cu scriitoarea Tracy Chevalier despre ultimul său roman, mizele prezentului într-o ficțiune istorică, preferința ei pentru personaje din straturile defavorizate ale societății, femei și realizările lor remarcabile, adesea nereținute de istorie.
Un dialog cu legendarul regizor Jim Jarmusch, sub soarele Veneției. Despre „Father Mother Sister Brother”, cel mai nou film al său, despre poezie, muzică, ritmul orașelor și ce înseamnă să trăim alături unii de alții.
Un top reprezentativ pentru anumite tendințe, de la vulgaritatea transformată în motor de creație potrivit timpurilor la încercarea cinemaului american de a traduce cacofonia prezentului în forme cât de cât mainstream, care se zbat în luptă corp la corp cu Zeitgeist-ul.
Am revenit la Odesa sub asediu pentru a studia Arhivele Regionale. În plus, ce se întâmplă acum în Ucraina este istoria timpurilor noastre.
Putem oare consolida o relație de prietenie cu un chatbot și să-l tratăm ca pe confidentul nostru fără riscuri majore? Este oare AI un terapeut eficient și inofensiv?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
