A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
SEISM este o serie audio care încearcă să afle răspunsul la o întrebare esențială: „Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur major?” Primul episod reconstituie un scenariu realist, bazat pe documente oficiale, despre ce s-ar întâmpla dacă un cutremur similar celui din 1977 ar lovi astăzi România.
Am vorbit cu Avi Mograbi, unul dintre cei mai cunoscuți documentariști israelieni contemporani, despre ce poate (și nu poate) cinemaul să facă în timpul unor asemenea vremuri.
Ecranizarea romanului „Interior Zero” de Lavinia Braniște e un exemplu tragic al faptului că un film e mai mult decât suma scenelor și temelor lui.
25 de liceeni de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”din București au mers la Amber Studio, una dintre cele mai importante companii românești de dezvoltare de jocuri video, să afle cum se face, în realitate, un joc.
Luca Dragu vede viața generației sale ca un browser cu o sută de tab-uri deschise și o mie de lucruri de făcut. Competiția de la vârste fragede, presiunea constantă, smartphone-urile & social media au creat un ritm rapid, crede el, care-i îndepărtează pe oameni unii de alții, chiar și de ei înșiși.
Oamenii Dreptății e un spectacol de storytelling care culege povești despre dreptate, curaj și implicare, de la voci neconvenționale. Următoarea ediție va avea loc în București, pe 15 noiembrie, de la ora 19:00, în Aula Politehnica București.
În numele eficienței. Ministerul Culturii vrea să desființeze Institutul Național al Patrimoniului, care veghează asupra memoriei culturale a României, și să-l transforme într-un departament. Ce se pierde dacă acest lucru se va întâmpla? Și cine va mai garanta, într-un sistem centralizat, independența științifică a deciziilor legate de patrimoniu?
De-a lungul ultimelor luni, ne-am propus să înțelegem ce presupune procesul consolidării, atât din perspectiva celor ce au trecut sau trec prin această experiență, cât și a celor ce gestionează astfel de lucrări.
★★★★★☆☆☆☆☆
Noul film de ficțiune al lui Serghei Loznița, „Two Prosecutors”, își croiește o cale prin străfundurile grotești ale Marii Epurări staliniste din anii ‘30. E cel mai kafkian film al anului.
Citește un fragment din „Long Island”, continuarea romanului „Brooklin”, povestea lui Eilis, o imigrantă prinsă între Statele Unite și Irlanda.
Asociația Moașelor Independente s-a rupt în două la începutul acestui an, ca urmare a unui conflict de valori și viziune pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate: dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Conflictul a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Good Boy” e un horror ce reînnoadă firul unei tradiții de economie radicală a genului, teritoriu ideal de lucru pentru descurcăreții care vor să testeze idei năstrușnice pe bani puțini, pentru un maxim de efect. Filmul încă rulează în cinematografe.
„Cealaltă voce. Exiluri uitate ale pianului” aduce în prim-plan trei personalități marcante ale pianisticii românești: Dinu Lipatti, Mîndru Katz și Radu Lupu. Evenimentul propune o întâlnire între artă și istorie, între memoria celor trei artiști forțați să plece din România și prezentul celor care îi redescoperă astăzi.
Un interviu despre poezia și muzica unui film și cum construiești perspectiva unui copil.
Denis Mitrofan are 24 de ani, are propria firmă și pune muzică la evenimente. Drumul până aici a fost lung și a pornit dintr-o mare singurătate. Ea a izvorât din familie, din mutări successive, din frica de a fi judecat. Din consumul de substanțe și jocurile de noroc în care s-a refugiat.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
O psihoterapeută conturează imaginea Generației Z, prinsă între presiunea de a fi mereu „cea mai bună versiune a sa” și nevoia autentică de a fi văzută și acceptată așa cum este.
Petrișor Barbu are 22 de ani și și-a încheiat viața de copil mai devreme decât era pregătit. Spune că și-a creat o solitudine autosuficientă în care munca e principalul motor. A fost învățat că doar prin ea poate să se simtă om.
Alberto Păduraru are 25 de ani, e poet și studiază jurnalismul. Ne povestește despre singurătatea în raport cu oameni și spații. Despre indisponibilitatea emoțională pe care o vede tot mai prezentă la Generația Z. Despre teama de abandon și relații intense care se sting brusc.
O sociologă analizează percepțiile pe care cei din generația Z le au asupra singurătății, felul în care social media și online-ul o întrețin, strategiile prin care tinerii încearcă să o depășească sau așteptările pe care le au de la familie, instituții și comunitate în reducerea acestei stări tot mai răspândite.
Laura Murariu trăiește „între lumi”: nu știe încă dacă vrea să rămână în țară sau să revină în străinătate, unde a studiat. Într-o generație copleșită de informații și opțiuni, pe care le consumă prea repede pentru a le putea asimila, Laura caută încetinirea, conexiunea și dialogul sincer. Crede că izolarea tinerilor vine nu doar din comoditate, ci și din teama de eșec, de judecată, de neapartenență. Dar și că poți alege să nu fii singur.
La un an după tragedia de la Novi Sad, în care 16 oameni și-au pierdut viața când copertina de beton a gării s-a prăbușit, o tânără studentă povestește ce înseamnă să faci parte dintr-un protest perpetuu: cum e să trăiești zilnic în mijlocul unei mișcări pentru schimbare și de unde își găsește speranța.
O călătorie sabatică dinspre inima întunecată a austerității române spre marginile delicioase ale hărții. În arta culinară a Marianei Grigoruță din Botoșani, maioneza leagă salata – dar oare ar putea funcționa și ca liant social?
Un dialog cu un superstar al literaturii cubaneze. Despre luptele sale personale cu și pentru scris, despre utopii egalitariste și șansele unui proiect socialist.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
