Exploratori / LGBT
„Good News” - imagini din intimitatea unui cuplu queer
Oana Filip
Un interviu cu artistele Daniela Groza Pop și Ioana Groza Pop despre o serie fotografică autobiografică despre cum arată dragostea.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Un interviu cu artistele Daniela Groza Pop și Ioana Groza Pop despre o serie fotografică autobiografică despre cum arată dragostea.
De ce ar fi o problemă să încercăm să aducem pe lume copii mai bine dotați intelectual?
Un nou trend online, în care femeile își construiesc propriile computere DIY, arată dorința unei generații de a redobândi, într-un fel sau altul, controlul asupra tehnologiei. Fenomenul vorbește despre lipsa de transparență din tech, locul femeilor în acest domeniu și despre posibilitatea unei relații diferite cu device-urile noastre, una care nu urmează modelul ce ne-a fost impus până acum.
Între 15 mai și 21 iunie, în al treilea an de mandat al lui Milo Rau ca director artistic, Wiener Festwochen / WF se derulează în paradigma „Republic of Gods - Time for New Gods!”.
Sănătatea muzicienilor e mai precară decât crezi. Oamenii care te bucură prin muzică ascund boli profesionale, dureri și anxietăți.
Citește o poezie scrisă de cel mai bine vândut poet contemporan de limbă spaniolă, un român.
★★★★★☆☆☆☆☆
Printre terapeuți care ne învață să ne iubim singuri și necondiționat, intelectuali care ne arată calea nobilă spre virtute și ruinarea treptată a vieților apropiaților din jur, „Sufletul te face om”, volumul de poezii al Oanei Paler, ne învață să acceptăm eșecul – caracterul nostru de „oameni frumoși și căcăcioși”.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Comatogen" al lui Igor Cobileanski țese un ghem de intrigi printr-o societate vagă, care se vrea a fi a noastră. În ciuda unor intenții lăudabile de a explora posibilitățile filmului de gen, totul e foarte generic aici.
★★★★★☆☆☆☆☆
„The Backrooms” e horror-ul viitorului și al nostalgiei, un film care te sperie fără să înțelegi de ce, pentru că nu înțelegi de ce nostalgia inspiră acum groază.
Criticul literar Mihai Iovănel a radiografiat oferta celei de-a XIX-a ediții a Târgului de carte Bookfest 2026 (3–7 iunie, Romexpo, pavilionul B2). Invitata de onoare a acestui an este Bulgaria.
Regizoarea Natalie Musteață, de origine română, și Alexander Singh, partenerul său, au câștigat anul acesta Oscarul pentru cel mai bun film scurt. Am stat de vorbă cu Natalie și cu mama sa, Roxana Marcoci, în biroul luminos de la MoMA - Museum of Modern Art din New York , unde aceasta din urmă conduce departamentul de fotografie. Am pornit de la povestea emigrării mamei și am ajuns la identitate și aparținere, Brâncuși și Yorgos Lanthimos, feminism și feminisme, artă și generațiile. Dar, înainte de toate, am descoperit o poveste despre familie și cunoaștere.
Ce (nu) uită și ce iartă Tatiana Țîbuleac? Despre ce e vorba în cartea la care lucrează acum și, mai ales, va mai scrie ficțiune? O conversație între două scriitoare, despre, printre multe altele, mame, iubire și limba moldovenească.
Am stat de vorbă cu Aurora Mititelu, tânără artistă experimentală, despre control și identitate în arta ei, despre ce înseamnă să fii femeie într-un mediu dominat de bărbați și cum faci să o iei de la zero la mii de kilometri depărtare de casă.
Cum ne uităm la eșec și cât de multe putem învăța din el? O cronică la volumul „Elogiul Eșecului".
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
Pentru mine, Cluj-Napoca a însemnat cândva mai mult decât Untold, raiul IT-iștilor și prețuri absurde la chirii. E locul în care am crescut și care mi-a modelat personalitatea, cel în care m-am pierdut și m-am regăsit. Totodată, e și locul care a devenit un memento zilnic despre cât de fragile sunt spațiile care ne definesc.
Câteva zeci de scurtmetraje ale marelui artist vizual Ion Grigorescu vor fi prezentate zilele acestea la Cinema „Elvire Popesco”, în cadrul primei retrospective dedicate filmelor acestuia în plan local.
Pe Polymarket poți să pariezi pe orice: de la Oscaruri și nunta lui Taylor Swift până la războaie, lovituri de stat și, în 2025, chiar și pe alegerile prezidențiale din România. Trei tineri cercetători arată cum a ajuns o platformă de pariuri crypto să transforme viitorul într-un produs financiar.
Un roman care ne provoacă să ne gândim la câte roluri jucăm în viața noastră.
Meciul de handbal și Roșu direct aduc pe scenă universul sportului de performanță, ca turnantă socială aflată în interdependență cu comunitățile și indivizii.
Schimbă directorii, taie finanțările, rescrie narațiunea. De la Washington la Varșovia, politicienii folosesc aceleași tehnici de remodelare a istoriei. Care-s riscurile pentru societate?
★★★★★☆☆☆☆☆
Criza economică, consumul de droguri, creșterea extremei drepte. Sunt episoade aparent independente din istoria ultimilor aproape 20 ani în România. Și totuși, spectacolul studenților de la UNATC, Regnuri, demonstrează pertinent conexiunea dintre aceste realități.
Cât de des te întrebi care e procesul din spatele cerceilor pe care îi porți? Sau al inelelor de care îți este greu să te desprinzi? Suntem obișnuiți să purtăm bijuterii și să le cumpărăm, însă rareori știm și care a fost intenția artistului din spatele acelor creații și de cât de multă muncă a fost nevoie până când accesoriile respective au ajuns pe corpul nostru.
★★★★★☆☆☆☆☆
Rece precum climatul zonei în care îi este plasată acțiunea, „Fjord”, cel mai nou film al lui Cristian Mungiu, este mai degrabă o demonstrație retorică decât o reflecție autentică asupra unui caz, celebru în epocă, în care copiii unei familii de români au fost luați din familie de protecția copilului din Norvegia.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.