Viață&co / Arte
Ce rol joacă arta în vremurile noastre tulburi?
Karin Ungureanu
29 de răspunsuri de la artiști, curatori, galeriști, colecționari, cronicari și comunicatori culturali din România.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
29 de răspunsuri de la artiști, curatori, galeriști, colecționari, cronicari și comunicatori culturali din România.
În ultimii 20 de ani, Dragoș Lumpan a bătut vreo 50.000 de kilometri prin șase țări, a filmat și a fotografiat generații de oi și capre, pentru a fi martor al unei practici vechi, care stă să dispară: cea a drumurilor sezoniere ale turmelor între spațiile de păscut și cele de iernat.
La proiectul Opus Noisy, o serie de evenimente unde se întrepătrund diferite genuri muzicale și alte arte: un recital de pian în dialog cu o voce AI, videomapping, artă mobilă pe catwalk, sau deschideri către jazz-flamenco și dans contemporan.
Festivalul de Film Documentar și Drepturi ale Omului One World Romania își începe a 19-a ediție „la limită”. Uite ce filme îți recomandăm noi din program și află cum poți să susții unul dintre cele mai statornic curajoase festivaluri de film de la noi.
„Românii nu citesc”, știți refrenul. Și totuși, în București și-n țară, grupuri de necunoscuți se adună lună de lună ca să vorbească despre ultima carte citită. Cum se manifestă fenomenul cluburilor de carte (book clubs) la noi și ce ne poate învăța despre imaginație, empatie și comuniune? Am fost la patru astfel de întâlniri ca să aflăm.
Am stat de vorbă cu medicul anestezist Andrei Jurj, despre ce rămâne nespus în spatele urgențelor și despre felul în care arta poate deveni uneori o formă discretă de supraviețuire.
Bianca Jitaru, aka Eligarf, este probabil singura artistă queer, out și mainstream din România. A muncit în Italia, face tâmplărie în Chitila și are piese cu milioane de views. A cântat (neo)manele live în cluburi unde așa ceva nu s-ar fi pomenit acum 15 ani. Citește povestea unei artiste ieșite din toate cutiile.
Trendul analog, în diversele sale forme de manifestare, de la muzică pe vinil și fotografii pe film la scrisori în plic și tricotat, e tot mai popular printre tineri. Dar este el o formă reală de rezistență în fața ecranelor sau doar încă o estetică monetizată, care nu te scoate, de fapt, din online, ci doar te face să-l consumi altfel?
★★★★★☆☆☆☆☆
Trecut relativ discret prin sălile noastre, noul film regizat de Kristoffer Borgli, „The Drama”, presară mugurii unei noi nevroze prin căminul plin de armonie al clasei creative de azi, apoi privește de pe margine la tămbălăul absurd iscat în urma sa. Atenție, cronica asta conține spoilere!
O expoziție momentan inaccesibilă publicului, asumată nu de unul sau mai mulți curatori, ci de o instituție diplomatică de stat, ridică întrebări despre folosirea artei ca vehicul pentru narațiuni politice.
Construită de 16 artiste și artiști gen Z din România, cu sprijinul a opt mentori din generații mai mari, expoziția de artă contemporană „Brain Bloom” de la Malmaison îndeamnă vizitatorii să exploreze cum se rescrie identitatea atunci când memoria transcende marginile trupului.
Doi liceeni de 18 ani care conduc propriul proiect jurnalistic și tânăra care, la doar 24 de ani, e mâna dreaptă a directorului executiv al trustului Telex, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Ungaria, se pregătesc pentru alegerile legislative din 12 aprilie. Sunt primele din ultimul deceniu în care Fidesz ar putea să își piardă super majoritatea din Parlament.
Există multe feluri de a-ți arăta umanitatea. „Oameni suntem” este un volum de povestiri care se uită tocmai la cum ne mișcăm în lume. Citește un fragment.
Întrebările adresate inteligenței artificiale par să înlocuiască astfel căutările pe Google, care la rândul lor înlocuiseră — în multe cazuri — vizitele la medic. Care sunt urmările acestui nou obicei?
O conversație cu o eseistă, medievistă și autoare originară din România, despre scris, moarte și perfecțiune.
Influencerul Clavicular transformă obsesia pentru „a arăta bine” într-o ideologie virală printre (pre)adolescenți.
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
Ce aflăm despre Susan Sontag din biografia unei femeii care a locuit în casa ei.
De ce sunt romii ținta manipulării și cine încearcă să răspândească dezinformarea în comunitățile rome la nivel european?
Cum ar trebui negociat statutul de artist/ă în raport cu cel de părinte? Cum facem ca egalitatea între sexe să se traducă onest și în domeniul artistic?
★★★★★☆☆☆☆☆
Festivalul Filmului Francez include în programul de anul acesta „Mektoub, My Love: Canto Due”, în regia lui Abdellatif Kechiche.
Lansat în aprilie 2023, Statutul lucrătorului cultural profesionist promitea să fie un instrument pentru ca sectorul cultural independent să trăiască mai puțin precar. Pe hârtie, acesta ar fi trebuit să sprijine lucrătorii, oferindu-le șanse mai accesibile la protecție socială și mobilitate (inter)națională și, cel mai direct, un nou tip de contract care să-i avantajeze fiscal. La aproape trei ani, însă, doar 11 oameni au obținut titlul de lucrător cultural profesionist.
Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
