A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism. În locul spațiului viu, deschis și necomercial, autoritățile promit un centru cultural „modern”, dar fără o soluție clară pentru comunitatea care a dat casei un sens până acum.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
Descoperă cum s-a împăcat cu trecutul cea mai tânără laureată a Premiului Nobel.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prozatoarea Cecilia Ștefănescu debutează în regia de lungmetraj cu „Un loc sigur”, o poveste despre nevrozele românilor middle class desfășurată pe malul mării, într-o melancolică – și, treptat, tot mai angoasantă – vară indiană.
De Ziua Internațională a Poeziei, o selecție de poeme făcută de prietenii de la ZONA9, platforma dedicată poeziei tinere.
Handpoke, una dintre cele mai vechi tehnici de tatuare, funcționează astăzi și ca un contrapunct la viteză. Ce-i face pe oameni să aleagă acest gest în această lume obsedată de eficiență? Am căutat răspunsuri de la trei artiști tatuatori: trei filosofii diferite, aceeași tehnică.
Despre o carte de eseuri scrise ca pe „o formă de penitență pentru o crimă necomisă, dar și ca pe o variantă de terapie intelectuală”.
De vorbă cu scriitoarea americano-chiliană citită peste tot în lume, despre noul ei roman istoric, care spune povestea unei corespondente de război, dar și despre legătura directă dintre loviturile de stat din trecut și fragilitatea democrației de azi.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Proiectul Hail Mary” e un SF plin de suflet, ca scos din vremurile bune, pentru vremuri mai puțin bune. Poate într-un sens rău?
În 2019, Scena9 publica o investigație despre o distincție prezentată drept un „Nobel pentru filologie”, pe care Eugen Simion, președintele Academiei Române la momentul acela, anunțase că urma s-o primească. Ancheta scotea la iveală că această medalie a fost inventată de un profesor francez de literatură, care a păcălit mai multe personaje importante din mediul academic internațional. Șapte ani mai târziu, francezul este anchetat de justiția franceză.
Am văzut în ultima vreme mai multe spectacole și acțiuni performative care au implicat publicul fie pentru a lua decizii etice care influențează narațiunea, fie pentru a reacționa față de teme provocatoare.
Un secol de istorie presărat cu revolte, război și doliu, dar și iubire. Citește un fragment din „Ca o piatră în cădere".
Cineasta Ivana Mladenović e autoarea unor filme underground și punk, proaspete, nonconformiste, lipsite de prejudecăți, rebele, murdare, într-o constantă și doar aparentă dezordine. Înainte să-i vedeți cele trei lungmetraje de ficțiune weekendul acesta, la Cinema Elvire Popesco, câțiva prieteni & colaboratori îi fac un portret colectiv.
Săptămâna aia cu Vineri 13. Planeta e un pic wild, algoritmii sunt nervoși, iar știrile par scrise de cineva care a băut prea mult espresso. Dacă tot e haos afară, hai măcar să-l ocupăm cu lucruri bune: muzică, teatru, film, expoziții și câteva idei care îți mai scot mintea din feed.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cum a arătat lunga viață la pensie a lui Josef Mengele, alias „Îngerul morții de la Auschwitz”? La o asemenea întrebare cu iz sulfuros pare firesc să răspundă tocmai cineastul Kirill Serebrennikov, chitit în ultimii ani să-și fabrice o imagine – în aceeași măsură artificială și înduioșătoare – de teribilist al artei.
Patru dintre cele zece titluri care concurează de anul acesta la Oscarul pentru Cel mai bun film au fost construite, mai liber sau mai fidel, pe baza unor cărți. Trei dintre aceste cărți – „Frankenstein”, „Hamnet” și „Train Dreams” – au apărut sau sunt în curs de apariție și în România. I-am invitat pe traducătorii lor să scrie despre cum au privit adaptările romanelor pe care le-au transpus, cuvânt cu cuvânt, pentru cititorii români.
Printre șoapte ASMR, Oscaruri, premii Grammy și discursuri politice, parcurgem un itinerariu complex în universul lui Billie Eilish, de la Gen Z la A.
Istoria unui cuplu ieșit din tipare ne poate ajuta să înțelegem ce a însemnat să iubești și să trăiești altfel în România secolului trecut. Află povestea Olgăi Caba, o scriitoare română uitată, care ne-a dat poate singurul roman din perioada comunistă ce explorează ideea de genuri și sexe multiple, și a partenerului ei de viață, Eric(a) Tecău, care a trecut prin prima operație de afirmare de gen documentată în România.
Am vorbit cu Ehsan Khoshbakht, figură proeminentă la nivel internațional în restaurarea de film și co-director al festivalului „Il Cinema Ritrovato” din Bologna, despre cinematografia, politica, cultura și societatea iraniene.
Anul trecut, regizoarea Alexandra Badea a decis să candideze pentru conducerea Teatrului Național din București (TNB). Cum a arătat experiența sa?
Sezonul cadourilor încă ține, dar Baba Dochia mai aruncă din cojoace și ne scoate din casă. Săptămâna asta (5-11 martie) am pus puțin reflectorul pe vocile feminine – inspirată de oferta de 8 martie, dar și pentru că ar merita spațiul ăsta în fiecare săptămână.
În timpul alegerilor prezidențiale din 2025, am stat pe rețelele sociale de pe un cont de băiat de 16 ani. Am notat ce am văzut pe feed-uri și care a fost experiența mea emoțională, dar mai ales am văzut cum sunt tratați tinerii de algoritmii de recomandare.
Doi cinefili trec în revistă programul festivalului Visuali Italiane 2026 (2-8 martie la București, apoi în alte cinci orașe din țară) și-ți recomandă ce filme să nu ratezi – de la westernuri moderne la drame intime.
Cum vorbim despre a avea sau nu copii? O sociologă a analizat zeci de mărturii colectate de la mame și persoane fără copii deopotrivă, care reflectă realități mai puțin discutate ale maternității (sau absenței ei) în spațiul public românesc.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
