A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Poposim în biblioteca scriitoarei Ruxandra Burcescu pentru o discuție despre cel mai nou roman al acesteia: „Greu de pătruns în pădurea de mesteceni”. O conversație despre istorie, iubire, proces creativ și planurile Ruxandrei Burcescu pentru o nouă carte, dedicată prieteniilor între femei.
Peste 150 de actori neprofesioniști au participat la ediția din acest an a Festivalului de Teatru InLight (ITF). Am discutat cu trei dintre aceștia despre cum au ajuns pe scenă la 17, 31 sau 62 de ani și despre ce află despre ei înșiși când devin alți oameni.
La zece ani de la ultimul său lungmetraj, cineastul Nicolas Winding Refn revine pe marile ecrane cu „Her Private Hell", o realizare defazată care dovedește că nici măcar acest stil scăldat în formol nu e imun în fața trecerii timpului.
Citește un fragment din volumul toereticianul anarhist David Graeber și descoperă de ce lumea merge așa cum merge.
Am mers pe urmele celebrei fotojurnaliste de origine americană Lee Miller (1907–1977), ca să înțeleg mai bine moștenirea vizuală pe care ne-a lăsat-o. A fost model, fotografă de modă & suprarealistă, un spirit neînfricat atunci când a ales să meargă pe front și să documenteze atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial pentru revista „Vogue”.
Cu ce rămâi după 700 de kilometri parcurși singură prin caniculă, printre stâne și oi, păduri și animale sălbatice, săteni și preconcepțiile lor, dar mai ales printre propriile fantasme și blocaje. Citește un fragment în avanpremieră.
Anul trecut, mansarda unui bloc nou din Chiajna a luat foc, iar mașinile pompierilor și-au făcut loc cu greu pe străduțele strâmte pentru a stinge incendiul. Am pornit de la acest incident într-o explorare a formelor prin care lăcomia dezvoltatorilor, alături de complicitatea și apatia autorităților, creează și întrețin un risc permanent într-o localitate în care trăiesc acum zeci de mii de oameni.
O discuție cu Ioana Ulmeanu, editoare coordonatoare la ELLE România, despre ochelarii Meta și modă, relația noastră cu tehnologia, dependența statelor de marile companii tech, starea jurnalismului și felul în care am ajuns să credem că nu mai există viață în afara tehnologiilor pe care le folosim.
★★★★★☆☆☆☆☆
„God Will Not Help” este o anti-odisee care bate pasul pe loc în ținuturi ostile. Hâtru și uscățiv ca protagonista sa, o văduvă misterioasă, filmul sculptează afecte recognoscibile – răzbunare, înstrăinare, legături de familie tensionate la maxim – în piatra timpului.
Miguel Gane, născut în România și devenit unul dintre cei mai citiți poeți contemporani de limbă spaniolă, ne-a vorbit despre cum a devenit poet și scriitor, despre cum lași deoparte egoul artistic ca să încurajezi cititul și scrisul și despre romanul thriller la care lucrează acum.
Homer nu rămâne niciodată neschimbat. Ce ne învață fiecare rescriere a „Odiseei”, de la James Joyce la Christopher Nolan.
„Sunt foarte multe cărți pe care le iubesc și foarte multe cărți pe care abia aștept să le iubesc”, spune Marius Pop, electronist, psiholog și legător de carte autodidact din Cluj-Napoca.
O repetiție cu public ca o undiță fermecată de care să te agăți când simți că nu mai poți
FITS 2026 a adus în România câteva spectacole recente aflate în turnee internaționale și create de unii dintre artiștii mainstream ai Europei. M-am oprit la compania Dead Centre (Irlanda), care a prezentat „Baal - Prima piesă a lui Brecht"/ „Brecht’s First Play".
Am vorbit cu scriitoarea Tara Menon despre dezastre naturale, despre doliu și vinovăție, dar și despre restanțele pe care literatura le are de recuperat când vine vorba despre reprezentarea și înglobarea unor teme neglijate, de-a lungul istoriei, cum sunt doliul, prietenia și dezastrele climatice.
Când boala riscă să ne ia puterea și chiar independența, tendința e s-o negăm și s-o ascundem. Iar când vine cu rușine sau vină, evitarea e garantată.
„Undă verde”, cel mai nou documentar al lui Pavel Cuzuioc, urmărește secvențe din viața unui neuropsihiatru german care ajută oameni în decizia de a muri prin sinucidere asistată. Am stat de vorbă cu regizorul despre ce poate (sau nu) să mai schimbe filmul documentar și despre câtă viață există, de fapt, în moarte.
★★★★★☆☆☆☆☆
Odiseea lui Chris Nolan e un spectacol de trei ore, prins între Scila dorințelor regizorului și Caribda materialului său sursă.
Cum comparăm ce citim (uneori random) ca să extragem o imagine de ansamblu despre lume? Cine are acces la producția de literatură? Ce tip de discursuri capătă vizibilitate? Și, mai ales, de ce ar trebui ca aceste chestionări cu iz academic să fie de interes pentru publicul de carte de la noi și de aiurea?
Undeva la capătul lumii trăia într-o văgăună un cadavru îmbrăcat în pijamale Hello Kitty, care se numea Gabriel. În timpul vieții, era un scriitor promițător, dar în urma unui conflict pe social media a ajuns în portbagajul mașinii unui critic de film.
Eu ce fac ca să mă mai simt copil câteodată? Răspunsul Ancăi Popa e simplu: desenează. Am vorbit cu artista despre procesul ei de lucru, despre viața în Cape Town, Africa de Sud, și în Liești, Galați, despre procesul de a face un proiect grafic. Nu s-a sfiit să răspundă jucăuș, la fel ca ilustrațiile sale.
Ediția a 33-a a FITS a adus o selecție mai bine racordată decât în alte ediții la actualitatea internațională a artei spectacolului.
Chiar dacă terapia asistată de animale poate aduce beneficii importante în școli, spitale sau centre pentru vârstnici, ea este în continuare nerecunoscută în România.
În programul lor politic, UNIT se declară „ÎNTÂIUL” și singurul partid care a folosit inteligența artificială în politica din România. Adaugă că, prin intermediul datelor și informațiilor oferite de IA, vor lua cele mai bune hotărâri pentru români. Partidul susține că IA poate lua decizii mai bune tocmai pentru că nu are interese personale, obligații sau relații de influență. Pe scurt, mesajul este simplu: IA e mai onestă ca politicienii noștri sau, cel puțin, asta sugerează partidul.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
