Teatru
IA, IA, distopia. Trei spectacole despre Inteligența artificială
Oana Stoica
Chestionarea Inteligenței artificiale apare în spectacole, deocamdată ca o previziune sumbră, între un presentiment neliniștitor și distopiile cu roboți.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Chestionarea Inteligenței artificiale apare în spectacole, deocamdată ca o previziune sumbră, între un presentiment neliniștitor și distopiile cu roboți.
Până pe 30 ianuarie puteți vizita „Wisdom in the Absence of Power Structures”, o expoziție curatoriată de Gia Țidorescu la Kunsthalle Bega din Timișoara, despre conexiunile din lumea artistică dintr-o nouă perspectivă.
La aproape un deceniu de la primul val de hype, kendama reapare într-un internet mult mai rapid, mai fragmentat și mai eficient în a crea trenduri, dar și într-un context în care nostalgia a devenit o resursă culturală importantă. Avem influenceri care o repun în circulație, copii care o descoperă pentru prima oară și tineri care o recunosc din propria copilărie digitală.
Un atac cu rachete rusești asupra unei pizzerii din Kramatorsk ucide 13 persoane, printre care și scriitoarea ucraineană Victoria Amelina. Printre supraviețuitori se află și scriitorul columbian Héctor Abad Faciolince. Experiența devine nucleul volumului „Acum și în ceasul morții”, o carte despre război, memorie și responsabilitatea martorului. Citește în avanpremieră un fragment din traducerea în română.
Ianuarie strânge laolaltă în cinematografe mai multe filme regizate de femei, de la reveniri mult așteptate la debuturi în forță. Nu atât o aglomerare miraculoasă cu iz de coincidență, cât dovada faptului că sistemul cinematografic a început să propună și să încurajeze voci noi.
O fabrică din Baia Mare ține pe linia de plutire mii de familii și ascunde fisurile adânci ale unei lumi în reindustrializare. O poveste despre frica de viitor și dependență economică, amplificate de mesajele iresponsabile ale politicienilor.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
Bonjour, art lovers et haters. Gallerina a fost recent în inspecție la Paris Photo Fair. A găsit polaroide & nostalgie, artiști tineri care-și asumă public intimitatea și multe, foarte multe imagini cu plante.
De Ziua Culturii Naționale, câteva răspunsuri de la tineri despre relația lor cu artele & cunoașterea, adunate la firul ierbii din sate și orașe mari & mici. Un antidot care să ne arate că tinerii români de azi nu pot fi descriși după un portret robot unic creat din stereotipurile pe care le vedem în media sau social media.
Dacă financiar, politic, administrativ, lucrurile par sumbre în teatru, artistic ele se mișcă un pic. Suntem în mijlocul unei schimbări de paradigmă prin schimbarea generațiilor.
Povestea lumii muzicale a lui Roman Vlad, compozitorul român care a creat „o muzică diavolească” perfectă pentru a explora sufletul uman și capcanele în care acesta poate să cadă.
Cel mai vechi fond românesc de fotografie color a fost descoperit recent într-o cutie prăfuită. Cine a fost Gheorghe Neagu, autorul imaginilor – un fotograf român în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care și-a trăit anii între ororile frontului și o viață obișnuită, pentru a se pierde apoi în negura istoriei?
În „Damnation”, regizorul Béla Tarr (1955-2026) colaborează pentru prima oară cu viitorul nobelizat László Krasznahorkai, deschizându-și cinemaul către vibrații cosmice. Așa apare uneori culoarea: sub forma unui alb-negru neguros și sculptural, care ascunde în pliurile sale disperarea tăcută de a fi venit pe lume.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
Și în 2025, ca și-n anii dinaintea sa, am cules de pe drum muzici, filme, poezie, locuri și cărți. Pe cele care ne-au rămas în gânduri le găsiți aici, dedicații de la Scena9 & friends.
Steaua, un obiect-manifest creat de studenții de la scenografie în 1968, care a atras acuze de „instigare la misticism” din partea aparatului represiv al statului, a fost expusă în toamna aceasta la București, în cadrul expoziției „steaua. young and innocent days”.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
Meseria de coordonator de intimitate s-a născut din mișcarea #metoo și a devenit esențială pe platourile de filmare, pentru a asigura siguranța emoțională a actorilor. Vlad Troncea, actor și dansator român cu experiență la Londra și în țară, vorbește despre munca lui — care, în ciuda prejudecăților, nu e cea de „poliție a sexului”.
Citește două poezii din noul volum al Alinei Purcaru.
Dizabilitatea nu e o „condiție” a corpului, ci un fel de a fi într-o lume construită fără a se gândi la toți oamenii ei. În România, pe fondul austerității și al lipsei de infrastructură, incluziunea forțată se traduce adesea în abandon sistemic.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
Nu vă dau spoilere, dar e cu mult: post-punk revival, intrăm și în zona de pop experimental à la FKA Twigs sau mai-puțin-cunoscutx-dar-foarte-cool Geo Aghinea, plus doza de minimal pop & post-club marca Smerz, un pic de spacey dream pop de la Oklou și la final te așteaptă o listă cu artiștx locali pe care chiar merită să-i urmărești și albumele lor scoase anul ăsta.
Noi filme de la doi piloni ai cinemaului american independent din ultimele decenii, Jim Jarmusch și Kelly Reichardt, punctează, cu reușite variabile, finalul de an.
Zeci de cupluri, peste a căror iubire legile românești scriu „interzis”, au dat statul român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta este povestea unuia dintre ele, spusă din interior.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
