Carte / Călătorii
Un cal într-o mare de lebede
Raluca Nagy
Citiți un capitol din cartea în care o antropoalogă din România plecată la Tokio descoperă, pe propria piele, cum și până unde pot merge diferențele dintre culturi.
Citiți un capitol din cartea în care o antropoalogă din România plecată la Tokio descoperă, pe propria piele, cum și până unde pot merge diferențele dintre culturi.
★★★★★☆☆☆☆☆
În „Străinul de lângă mine”, nevroza unei femei singure, care intră brusc într-o relație cu un bărbat mult mai tânăr se rezolvă simplu la shopping.
Cel mai nou roman al lui Julian Barnes, o privire subtilă asupra felului în care o poveste de dragoste modelează o viață, poate fi cartea perfectă pentru vacanța de vară.
★★★★★☆☆☆☆☆
La 30 de ani de la publicare, romanul grafic „Watchmen”, recent apărut la noi, e o capodoperă. Citiți-l și dacă știți tot despre benzi desenate, și dacă nu știți nimic.
Azi, 15 iunie, se împlinesc 129 de ani de când a murit Mihai Eminescu, așa că am vrut să înțelegem mai bine ce-l mâna în luptă pe jurnalistul Eminescu.
Éric Vuillard a primit anul trecut cel mai important premiu literar din lumea francofonă pentru romanul „Ordinea de zi”, un comentariu răvășitor asupra ascensiunii nazismului în Europa.
În anii cumpliți ai celui de-al Doilea Război Mondial, o fetiță evreică se ascunde împreună cu familia ei în anexa unei clădiri din Amsterdam.
★★★★★☆☆☆☆☆
În al doilea roman al Tatianei Țîbuleac, majoritatea personajelor sunt femei de o complexitate morală care semnalizează o răutate difuză, tratată în tușe aproape impresioniste.
Am întocmit o trecere în revistă a principalelor colecții de literatură tradusă din România, într-o ordine aleatorie.
Titluri nou-nouțe sau cărți clasice, poeți care și-au făcut debutul în proză, cărți pentru copii și poezie curajoasă - o selecție pe care o găsiți de-acum încolo în librării.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Grădina de sticlă” a apărut la finalul lunii mai, la Editura Cartier, și e al doilea roman al Tatianei Țîbuleac, o autoare cu un debut fenomenal și o scriitură poetică&puternică.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Ordinea de zi”, romanul pentru care Éric Vuillard a primit în 2017 Premiul Goncourt, reface în câteva scene puternice felul în care nazismul a pus stăpânire pe Europa.
Poate e doar o chestiune de noroc: am citit fiecare din cărțile lui exact atunci când aveam cea mai mare nevoie de ele.
Deși e o sărăcie de târg, prin comparație cu Gaudeamus, Bookfest rămâne un bun prilej de a hoinări printre cărți și de a vâna titluri obscure și reduceri.
Citiți un fragment din romanul fabulos în care George Saunders, premiat anul trecut cu Man Booker Prizer, imaginează o noapte în purgatoriu a fiului lui Abraham Lincoln.
Am citit despre o tragedie a alpinismului și am făcut o mică obsesie pentru Everest.
Cartea prin care Alan Moore și Dave Gibbons au revoluționat banda desenată și lumea supereroilor apare pentru prima oară în română, la Editura ART.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Mă simt obligat să-i previn pe cititorii acestei povestiri că riscă să fie pe fond afectați emoțional.”
★★★★★☆☆☆☆☆
Craiova anilor '90, adolescență, fotbal și vise de Italia, într-un roman vag enigmist, dar scris de o voce prea literară - „Așa să crească iarba pe noi”, de Augustin Cupșa.
Într-una dintre cele mai puternice cărți din secolul 20, un supraviețuitor al Auschwitzului se întreabă dacă-ți poți păstra umanitatea într-un loc al dezumanizării.
Avanpremieră: un fragment cu un călugăr supărat pe Lumina de la Ierusalim și pasionat de condimente, din romanul „Dinții ascuțiți ai binelui”, de Bogdan Răileanu, Editura Humanitas, 2018.
★★★★★☆☆☆☆☆
Cora Seaborne descoperă că libertatea este dificilă sau măcar ambiguă în condițiile în care dragostea produce fie lanțuri, fie nefericire.
În vremuri tulburi, cartea lui Costică Brădățan e un exercițiu limpede de recâștigare a încrederii, pornind de la exemplele unor gânditori care, de-a lungul timpului, au ales să moară pentru ideile în care credeau cu tărie.
★★★★★☆☆☆☆☆
Volumul no. 4 din jurnalul lui Mircea Cărtărescu este un inventar de vise, depresii, premii, cărți citite, călătorii, (ne)fericiri domestice ș.a.m.d.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Lucrătorii culturali din România semnalează o ruptură tot mai adâncă între discursul despre valoarea culturii și realitatea din instituții. Salariile mici, expunerea la riscuri profesionale și lipsa perspectivelor alimentează un sentiment de abandon sistemic. Am vorbit cu restauratori, muzeografi, cercetători, actori și regizori, despre munca lor și noile măsuri ale guvernului, motivate de austeritate,
Timp de nouă ani, CNDB a trăit cu speranța că va avea în sfârșit un loc doar al său. Au existat bani, proiecte, avize, dar nu și destulă voință politică.