În România, când vine vorba despre deșeuri și tot ce ține de ele – cum apar, cine le aruncă, cine ar trebui să le colecteze și recicleze – pasarea responsabilității ajunge la rang de artă.
O conversație cu Antoinette Vermilye, co-fondatoarea unei fundații pentru protecția oceanelor, despre de ce bioplasticul nu ne va salva, cât de mult chiar ajută mașinile electrice și de ce peștele din oceanu nu mai e ce era.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
O întindere uriașă din Delta Dunării este ocupată de terenuri agricole pentru care trei companii au primit milioane de euro, ca subvenții europene.
Cu ateliere, discuții comunitare, performance-uri și intervenții, mai mulți artiști și o comunitate încearcă să salveze o bucată de parc din București, captivă în dispute legale și politice.
Am făcut un tur al startup-urilor organice pentru a afla în ce măsură se potrivește acest tip de agricultură fermelor mici din România.
Cum se vede din Parlament șansa unui județ de a deveni mai prietenos cu oamenii și cu mediul.
Al cincelea articol din seria București înconjurător îți arată ce înseamnă să fii „sărac energetic”.
Poate o fermă regenerativă să aibă succes în România?
Al patrulea articol din seria București înconjurător se uită la Rabla, principalul program de mediu al României.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Care este soluția actuală pentru reciclarea gunoiului și implicarea cetățenilor în acest efort - și, mai ales, cât este ea de eficientă?
Primul articol din seria București înconjurător îți arată cum e viața lângă gropile de gunoi a Bucureștiului.
O serie care explorează cum e viața la marginea unei zone metropolitane europene, când proiectele de mediu se concentrează doar pe centru.
O cercetătoare în paleoclimatologie și schimbări climatice ne explică de ce speciile, inclusiv omul, nu au timp să se adapteze schimbărilor care apar odată cu creșterea temperaturii globale.
Conceptul anti-globalist de suveranitate alimentară pare să devină un instrument folosit pentru câștigarea voturilor de dreapta, încălcarea regulilor de mediu și menținerea agrobusiness-ului cel de toate zilele.
Am întrebat trei tineri activiști de mediu cum văd implicarea tinerilor, dar și descurajarea cu care se confruntă când vine vorba de schimbările de climă.
O serie de recomandări care te ajută să te uiți la mediu altfel.
O cercetătoare în mobilitate urbană ne ajută să înțelegem numeroasele moduri în care infrastructura pentru biciclete poate îmbunătăți viața în orașe.
Modul în care ne mișcăm este una dintre cele mai importante componente ale amprentei noastre de carbon, alături de alegerile noastre alimentare. Ce schimbări aduc anii următori? Ce putem face pentru a micșora amprenta de carbon?
De peste 20 de ani, un Leviatan compus din cărămidă, oțel și material uman, a fabricat sute de milioane de anvelope - plus fumuri, smoguri și noxe.
Uniunea Europeană pregătește o revoluție a agriculturii organice. Care sunt riscurile și oportunitățile pentru muncitorii prost plătiți de pe câmpurile Italiei?
În România, se risipesc 70 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor anual. Cum s-a ajuns aici și ce putem face ca să consumăm mai responsabil?
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
Schimbările climatice vin și cu anxietate, teamă și emoții complicate, nu doar cu dezastre naturale. Uite ce spune o psihoterapeută activistă de mediu despre asta.
Un interviu cu ecologul Tibor Hartel, despre cum ecologia trebuie să se uite și la bunăstarea oamenilor, nu doar a naturii. Vorbim și despre broaște, urși și pajiști.
Industria modei a ajuns a doua cea mai poluantă din lume, după industria energiei. Pe lângă impactul devastator pentru mediu, hainele de pe noi ascund adesea exploatarea muncitorilor din fabrici îndepărtate. Discutăm pe larg despre costurile ascunse ale hainelor și posibile soluții pentru un viitor mai puțin nociv al acestei industrii.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
Al treilea articol din seria București înconjurător analizează care este calitatea aerului din județul Ilfov și ce măsuri se iau pentru îmbunătățirea situației.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.
