Lumea noastră / Mediu
Ar putea bicicletele să salveze lumea?
Andrei Măceșanu, Lorena Axinte
O cercetătoare în mobilitate urbană ne ajută să înțelegem numeroasele moduri în care infrastructura pentru biciclete poate îmbunătăți viața în orașe.
O cercetătoare în mobilitate urbană ne ajută să înțelegem numeroasele moduri în care infrastructura pentru biciclete poate îmbunătăți viața în orașe.
Modul în care ne mișcăm este una dintre cele mai importante componente ale amprentei noastre de carbon, alături de alegerile noastre alimentare. Ce schimbări aduc anii următori? Ce putem face pentru a micșora amprenta de carbon?
De peste 20 de ani, un Leviatan compus din cărămidă, oțel și material uman, a fabricat sute de milioane de anvelope - plus fumuri, smoguri și noxe.
Uniunea Europeană pregătește o revoluție a agriculturii organice. Care sunt riscurile și oportunitățile pentru muncitorii prost plătiți de pe câmpurile Italiei?
În România, se risipesc 70 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor anual. Cum s-a ajuns aici și ce putem face ca să consumăm mai responsabil?
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
Pentru proiectul „The Bear Necessities”, Ioana Moldovan a vorbit cu biologi, ONG-iști și vânători, care nu se pot pune de acord a cui responsabilitate sunt urșii din România.
Spre deosebire de Mediterana, Marea Neagră nu e parte din geografia și istoria noastră imaginară.
O proză scurtă despre oameni și reproducere, într-o societate distopică, dar care seamănă prea mult cu cea în care deja trăim.
Patru titluri care ne invită să învățăm supraviețuirea, solidaritatea și salvarea, de la plate, activiști și indigeni.
O fotografă belgiană a documentat 106 gropi de gunoi din cinci țări, printre care și România. Imaginile ei arată cum deșeurile sunt o oglindă a societății, dar și cum ajungem să schimbăm peisajul natural.
„Nu-mi pot proteja fiica de viitor și nici măcar nu pot să îi promit o viață mai bună. Tot ce pot să fac este să o învăț să îi pese,” scrie Jonathan Safran Foer în ultima lui carte.
O activistă de mediu care și-a pierdut familia într-un super-taifun vorbește despre prețul schimbărilor climatice.
Mii de oameni au ieșit duminică pe străzile capitalei, pentru a cere Ministerului Apelor și Pădurilor să oprească crimele tăierilor ilegale de păduri din România. Ministerul a rămas, ca de obicei, impasibil.
O mie de tineri din București au ieșit pe străzi să ne avertizeze că trebuie să luăm măsuri pentru planeta noastră bolnavă.
Am stat de vorbă cu un tânăr român care s-a alăturat mișcării Extinction Rebellion, una dintre cele mai vocale grupări globale pe teme legate de schimbări climatice.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Istoria albinelor” ne ajută să dăm o formă viitorului distopic care deja se pregătește în cuptorul încălzirii globale, pe fondul distrugerii ireversibile a ecosistemului.
Un fotograf documentează viața din Delta Văcărești - un petic reluat în stăpânire de natură chiar în mijlocul Bucureștiului
O lume aproape invizibilă trăiește în paralel cu agitația Bucureștiului, în crăpăturile clădirilor, prin cimitire și parcuri, peste acoperișuri.
Ultimul text din seria „Orașul” vorbește despre copaci, în contextul în care spaţiul verde pe cap de bucureştean ar putea încăpea într-o sufragerie.
Am vorbit cu un cercetător de la Facultatea de Geografie din București despre pericolele pe care le respirăm în locuințele noastre.
★★★★★☆☆☆☆☆
La fel ca Republica Malvati, Kepler 438b se scufundă încet-încet, până când ajunge complet sub nivelul mării.
Dacă tot am înfruntat (încă) o vară sufocantă, vă reamintim cu ce ne ameninţă viitorul la capitolul schimbări climatice.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.