Lumea noastră / Granițe
Într-un fel, Marea Neagră nu există
Dimiter Kenarov
Spre deosebire de Mediterana, Marea Neagră nu e parte din geografia și istoria noastră imaginară.
Spre deosebire de Mediterana, Marea Neagră nu e parte din geografia și istoria noastră imaginară.
O proză scurtă despre oameni și reproducere, într-o societate distopică, dar care seamănă prea mult cu cea în care deja trăim.
Patru titluri care ne invită să învățăm supraviețuirea, solidaritatea și salvarea, de la plate, activiști și indigeni.
O fotografă belgiană a documentat 106 gropi de gunoi din cinci țări, printre care și România. Imaginile ei arată cum deșeurile sunt o oglindă a societății, dar și cum ajungem să schimbăm peisajul natural.
„Nu-mi pot proteja fiica de viitor și nici măcar nu pot să îi promit o viață mai bună. Tot ce pot să fac este să o învăț să îi pese,” scrie Jonathan Safran Foer în ultima lui carte.
O activistă de mediu care și-a pierdut familia într-un super-taifun vorbește despre prețul schimbărilor climatice.
Mii de oameni au ieșit duminică pe străzile capitalei, pentru a cere Ministerului Apelor și Pădurilor să oprească crimele tăierilor ilegale de păduri din România. Ministerul a rămas, ca de obicei, impasibil.
O mie de tineri din București au ieșit pe străzi să ne avertizeze că trebuie să luăm măsuri pentru planeta noastră bolnavă.
Am stat de vorbă cu un tânăr român care s-a alăturat mișcării Extinction Rebellion, una dintre cele mai vocale grupări globale pe teme legate de schimbări climatice.
★★★★★☆☆☆☆☆
Romanul „Istoria albinelor” ne ajută să dăm o formă viitorului distopic care deja se pregătește în cuptorul încălzirii globale, pe fondul distrugerii ireversibile a ecosistemului.
Un fotograf documentează viața din Delta Văcărești - un petic reluat în stăpânire de natură chiar în mijlocul Bucureștiului
O lume aproape invizibilă trăiește în paralel cu agitația Bucureștiului, în crăpăturile clădirilor, prin cimitire și parcuri, peste acoperișuri.
Ultimul text din seria „Orașul” vorbește despre copaci, în contextul în care spaţiul verde pe cap de bucureştean ar putea încăpea într-o sufragerie.
Am vorbit cu un cercetător de la Facultatea de Geografie din București despre pericolele pe care le respirăm în locuințele noastre.
★★★★★☆☆☆☆☆
La fel ca Republica Malvati, Kepler 438b se scufundă încet-încet, până când ajunge complet sub nivelul mării.
Dacă tot am înfruntat (încă) o vară sufocantă, vă reamintim cu ce ne ameninţă viitorul la capitolul schimbări climatice.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
